Sari la conținut

Sfântul Mucenic

Fusic din Seleucia

Mucenic din Seleucia, care a pătimit pentru Hristos.

Prăznuire
17 apriliestil vechi 30 aprilie
Adormit
344secolul IV
Locul
Persia

Viața

Sfântul Mucenic Fusic din Seleucia a fost un dregător persan, creștin în taină, care a pătimit în anul 344 în prigoana pornită de regele Persiei Sapor al II-⁠lea (310-381), împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, episcopul Seleuciei-⁠Ctesifon.

Simeon fusese bârfit că ar ține legătura cu statul grec și ar lucra împotriva regelui persan. În 344, regele a dat un decret prin care creștinii erau puși să plătească un impozit greu. Când unii au refuzat să-⁠l plătească, fapt înfățișat ca răscoală, regele a pornit o prigoană aspră. Sfântul Simeon a fost adus la judecată în lanțuri de fier, împreună cu doi preoți mucenici, Avdelaie și Anania. Episcopul nici nu s-⁠a plecat înaintea regelui, iar când a fost întrebat de ce nu i-⁠a dat cinstea cuvenită, a spus că odinioară s-⁠a închinat rangului lui, dar acum, când e adus ca să se lepede de Dumnezeul lui, nu se cade să se închine. Regele l-⁠a îndemnat să se închine soarelui, amenințând că altfel va nimici creștinismul din țară, dar nici îndemnurile, nici amenințările nu l-⁠au clintit, și a fost dus în temniță.

Pe drum l-⁠a văzut famenul Usfazan, fost învățător al regelui, care i s-⁠a închinat, dar episcopul s-⁠a întors și l-⁠a mustrat că, creștin fiind, se închinase soarelui de frica regelui. Famenul s-⁠a căit din toată inima, și-⁠a schimbat hainele scumpe în haine aspre și plângea amar la ușa palatului. Regele a aflat tristețea iubitului său dascăl, iar acesta i-⁠a spus deschis că se căiește de lepădare și nu se va mai închina soarelui, ci doar Unicului Dumnezeu adevărat. A fost osândit la moarte, iar singura lui rugăminte a fost ca vestitorii să anunțe în tot orașul că moare nu pentru o vină față de rege, ci ca creștin. Regele i-⁠a împlinit rugămintea.

Aflând, Sfântul Simeon a mulțumit cu lacrimi Domnului. Chemat a doua oară la rege, a refuzat iar să se închine zeilor păgâni și a mărturisit credința în Hristos. Regele, mâniat, a poruncit să fie tăiați cu sabia, sub ochii episcopului, toți creștinii din temniță. Au mers fără teamă la moarte, binecuvântați de episcop, și singuri își plecau capetele sub sabie. Așa a fost tăiat și însoțitorul lui Simeon, preotul Avdelaie. Când i-⁠a venit rândul preotului Anania, acesta a tremurat. Atunci unul dintre dregători, Sfântul Fusic, creștin în taină, s-⁠a temut că Anania se va lepăda de Hristos și a strigat tare: Nu te teme, bătrâne, închide ochii și vei vedea îndată Lumina dumnezeiască a Domnului nostru Iisus Hristos. Cu strigătul acesta s-⁠a dat singur de gol. Regele a poruncit să i se smulgă limba și să i se jupoaie pielea. Împreună cu Fusic a fost chinuită și fiica lui, Sfânta Muceniță Aschitrea. Cel din urmă s-⁠a apropiat de călău Sfântul Simeon și, cu rugăciune, și-⁠a plecat capul pe butuc (13 aprilie 344). Execuțiile au continuat toată săptămâna Paștilor, până la 23 aprilie. A murit mucenic și famenul Azat, dregător apropiat regelui. Izvoarele arată că au pătimit o mie de mucenici, apoi încă o sută și încă o sută cincizeci. Sfântul Fusic este pomenit la 30 aprilie.

Prăznuiți în aceeași zi 17 aprilie