Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Gavriil din Adrianopol

Slujitor al Bisericii din Adrianopol, mort mucenic pentru Hristos.

Prăznuire
22 ianuariestil vechi 4 februarie
Epoca
secolul XII

Viața

Sfântul Sfințit Mucenic Gavriil din Adrianopol a fost preot și a murit mucenic pe vremea împăratului Leon Armeanul (813-820) și a hanului bulgar Crum și al urmașilor lui. Este pomenit împreună cu episcopii Manuil, Gheorghe, Petru și Leontie și cu preoții Sioniu, Ioan, Leont și Parod.

Potrivit istorisirii Sfântului Dimitrie al Rostovului, acești sfinți mucenici erau din părți felurite ale Imperiului Roman și trăiau în Adrianopol, în vremea lui Leon Armeanul. Atunci regele bulgar Crum a pustiit Tracia și Macedonia și a ajuns până la Constantinopol, apoi, după un asediu de trei luni, a pus stăpânire pe Adrianopol (814) și a luat prizonieri pe toți locuitorii rămași în viață după măcel, până la patruzeci de mii de oameni; între ei se afla și episcopul locului, pe care regele păgân a poruncit să-⁠l arunce cu capul în jos pe pământ și să-⁠l calce în picioare.

Crum a murit de moarte rea, iar urmașul lui, Dukum, a murit și el curând. Peste bulgari a ajuns Dicenghe, stăpânitor aprig și neomenos, care a poruncit să fie tăiat în două episcopul Manuil al Adrianopolului, i-⁠a tăiat mâinile până la umeri, iar rămășițele sfinte au fost aruncate câinilor. Mânia lui Dumnezeu l-⁠a lovit cu orbire pe cel neomenos, iar Dicenghe a fost ucis de supușii lui. L-⁠a urmat Murtagon, care a pornit prigoana asupra creștinilor ce nu ascultau de porunca de a se lepăda de Hristos: pe robii credincioși ai lui Hristos îi chinuia în temniță, îi supunea la pedepse și îi ucidea în chinuri cumplite. Pe sfinții episcopi Gheorghe din Develt și Petru, care întăreau turma în credința lui Hristos, i-⁠a dat la bătăi foarte aspre cu toiege și apoi le-⁠a tăiat cu sabia capetele cinstite; aceeași pedeapsă au primit cu ei șapte creștini; au fost tăiați cu sabia și căpeteniile creștine Ioan și Leont; Sfântul Leontie famenul, episcopul Niceei, a fost străpuns în pântece cu sabia; de sabie au primit sfârșitul mucenicesc Gavriil și Sioniu; Parod, preotul cel prea cuvios, a fost ucis cu pietre.

Mulți alți robi credincioși ai lui Hristos au fost bătuți și închiși în temnițe în acele vremuri, și nu numai Murtagon cel sălbatic, ci și urmașii lui pe tronul bulgar i-⁠au prigonit aspru pe creștini, care prin felurite chinuri și moarte dureroasă și-⁠au câștigat împărăția veșnică. În aceeași zi se pomenește și Sfântul Cuvios Mucenic Anastasie, diaconul Peșterilor, mutat la sfârșitul veacului al XII-⁠lea și odihnind în peștera Cuviosului Antonie. Sfinții sunt pomeniți la 4 februarie.

Prăznuiți în aceeași zi 22 ianuarie