Halvard Norvegianul

Sfântul Mucenic Halvard Norvegianul a fost un tânăr negustor norvegian, ucis în anul 1043 când apăra o femeie nevinovată, și este cinstit ca ocrotitor al celor nevinovați și al orașului Oslo, a cărui stemă îl înfățișează ținând trei săgeți și o piatră de moară.

S-⁠a născut în jurul anului 1020 la Husaby, în sud-⁠estul Norvegiei, dintr-⁠o familie înstărită. Tatăl, Vebjørn, era negustor pe mările nordului, iar mama, Torny, era rudă apropiată a Sfântului Rege Olav, creștinătorul Norvegiei. Părinții l-⁠au crescut în duhul învățăturii creștine, mai ales al jertfirii pentru ceilalți, și Halvard a ajuns și el negustor.

În primăvara anului 1043, pe când pregătea corabia ca să treacă fiordul Drammen, a văzut o tânără însărcinată, o sclavă, alergând spre el înspăimântată, cu hainele sfâșiate. Prin suspine i-⁠a spus că trei bărbați o urmăresc, învinuind-⁠o că furase ceva din cortul lor, și a jurat că e nevinovată. Halvard i-⁠a poruncit să urce în corabie și să nu se teamă. Urmăritorii, vikingi, l-⁠au ajuns și i-⁠au cerut să le-⁠o dea. Halvard a răspuns că nu poate, fiindcă ea a jurat că nu furase, și a făgăduit să plătească el însuși ce lipsea. Când ei au amenințat că îl vor omorî dacă nu le-⁠o dă, a rămas neclintit. Păgânii au tras cu arcurile: trei săgeți l-⁠au străpuns pe Halvard, iar femeia a murit sub ploaia de săgeți. Apoi au legat de gâtul lui o piatră de moară și l-⁠au aruncat în mare. După tradiție, trupul nu s-⁠a scufundat, ci a plutit pe apă, iar oamenii s-⁠au adunat în jurul lui și l-⁠au adus la mal, înconjurat de cinste.

Moaștele lui au fost așezate la Oslo, în biserica ce i-⁠a fost închinată, dar azi se mai păstrează numai ruinele ei, iar moaștele au dispărut. Este pomenit la 15 mai.