Helier

Sfântul Helier a fost un pustnic de pe insula Jersey, din Canalul Mânecii, ucis de tâlhari de mare în jurul anului 555. Este ocrotitorul insulei Jersey, în special al orașului și parohiei Saint Helier, capitala ei, și este chemat împotriva bolilor de piele și de ochi.

După legendă, s-⁠a născut la Tongeren, în Belgia de azi, din părinți păgâni: tatăl său, Sigebert, nobil și guvernator franc, și mama sa, Lusigard. Fiindcă nu aveau copii, au cerut sfatul unui învățător creștin, Cunibert, care le-⁠a spus să se roage lui Dumnezeu și să-⁠i dea copilul de se va naște, iar el îl va crește în credință. Rugăciunea lor a fost ascultată, dar când tatăl a început să se mânie pe înrâurirea lui Cunibert asupra copilului, care săvârșea deja minuni, l-⁠a ucis pe învățător, iar Helier a fugit.

Rătăcirile l-⁠au dus în Cotentin, la obștea Sfântului Marculf din Nantus. Marculf primise rugămințile puținilor locuitori din insula numită atunci Gersut sau Agna, azi Jersey, aproape pustiită de atacurile piraților, care cereau pe cineva să le aducă Evanghelia. L-⁠a trimis pe Helier, împreună cu Romard, iar Helier s-⁠a așezat pe o stâncă ce se acoperă cu apa la flux, azi Hermitage Rock, lângă insulița unde se află castelul Elizabeth. De acolo vedea pânzele atacatorilor și dădea semn locuitorilor, care se ascundeau în mlaștini. Norișorii întunecați de la orizont se numesc și azi în limba jersiană „pânzele Sfântului Helier”.

Helier a rămas cincisprezece ani la sihăstria lui, în post și rugăciune. Tradiția povestește o singură vindecare săvârșită de el, a unui șchiop numit Anquetil. În jurul anului 555 pirații l-⁠au tăiat cu securea; de aceea stema parohiei poartă securi încrucișate. Este pomenit la 16 iulie, ca sfânt al Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.