Ioan Smirnov

Sfântul Sfințit Mucenic Ioan Smirnov, preot, pe numele din lume Ivan Vasilievici Smirnov, s-⁠a născut în 1873 în satul Novaia Racheika din gubernia Samara, în familie de preot. După Seminarul Teologic a fost hirotonit preot și a slujit în biserici ale eparhiei Samara. În 1937 părintele Ioan a fost arestat împreună cu arhiepiscopul Alexandru (Trapițîn) și cu alți preoți.

Odată cu arhiepiscopul Alexandru au fost arestați douăzeci și trei de preoți și doi mireni. Arhiepiscopul a fost învinuit că „a unit la Kuibîșev pe toți preoții fără loc, mai ales pe cei întorși din surghiun, pe care le crea autoritate printre credincioși ca «suferinzi pentru credință», lucru folosit pentru agitație antisovietică răsculată și contrarevoluționară fascistă”. Nici arhiepiscopul, nici preoții întorși din surghiunuri și din lagăre, arestați cu el, nu s-⁠au recunoscut vinovați și au respins toate acuzațiile. Unii dintre arestați, în ciuda tuturor silințelor anchetatorilor de a-⁠i îndupleca la mărturii mincinoase, s-⁠au ținut cu bărbăție, nu s-⁠au învinuit nici pe ei, nici pe alții și au primit moartea muceniciei. La 21 decembrie 1937 troica NKVD i-⁠a condamnat la moarte. Arhiepiscopul Alexandru (Trapițîn) și preoții Ioan Suldin, Ioan Smirnov, Alexandru Organov și Alexandru Ivanov au fost împușcați la 14 ianuarie 1938. Din pricina numărului mare al execuțiilor, ceilalți preoți au intrat în grupa următoare: Veaceslav Infantov, Vasile Vitevski și Iacov Alferov au fost împușcați la 8 februarie 1938. Toți sfinții sfințiți mucenici împușcați au fost îngropați într-⁠o groapă comună necunoscută.

Biserica îl pomenește la 14 ianuarie, în ziua morții, după stilul nou, la 12 august în Soborul sfinților din Samara și în ziua mobilă a soborului noilor mucenici.