Telemah

Sfântul Telemah a fost un monah care, după istoricul bisericesc Teodoret al Cirului, a încercat să oprească o luptă de gladiatori în amfiteatrul din Roma și a fost ucis cu pietre de mulțimea înfuriată. Moartea lui a înduioșat pe împăratul Honorius, care a interzis după aceea luptele de gladiatori. Biserica îl pomenește ca preacuvios mucenic.

Viața și moartea

Despre Telemah se știe puțin. Teodoret scrie că era un om care iubea viața de nevoință și că, plecând din Răsărit, a venit la Roma tocmai în vremea acelui spectacol cumplit. A coborât în arenă și a încercat să despartă pe luptătorii care se loveau cu armele. Privitorii, aprinși de patima vărsării de sânge, l-⁠au ucis cu pietre. Tradiția mai târzie adaugă că a strigat luptătorilor să se oprească în numele lui Hristos și că a fost lovit de gladiatori. Martirologiul lui Adon din Vienne, din anul 858, spune că a fost ucis de gladiatori, la porunca prefectului Romei, Alipiu.

Locul este de obicei socotit Colosseumul, deși Teodoret vorbește numai de un stadion. Ultima luptă de gladiatori cunoscută la Roma a avut loc la 1 ianuarie 404, de aceea aceasta este socotită data muceniciei sale, deși unii autori dau anul 391. Școlile de gladiatori fuseseră închise cu câțiva ani înainte, în 399.

Cinstirea

Aflând de moartea monahului, Honorius a poruncit să fie numărat între mucenicii biruitori și a desființat spectacolul nelegiuit. Pomenirea lui se află în martirologiile lui Beda Venerabilul, ale lui Adon din Vienne și ale lui Usuard, călugărul de la Saint-⁠Germain-⁠des-⁠Prés. Numele său apare și sub formele Alamah sau Alamahie. Biserica îl prăznuiește la 1 ianuarie.