
Sfântul Cuvios
Isachie Zăvorâtul
Zăvorât al Peșterilor din Kiev
Monah zăvorât al Lavrei Peșterilor din Kiev, mort în 1090, încercat de ispite demonice în chilia sa.
- Prăznuire
- 14 februariestil vechi 27 februarie
- Adormit
- 1090secolul XI
- Locul
- Lavra Peșterilor din Kiev
- Ceata
- Cuvioși și cuvioase
Viața
Cuviosul Isachie Zăvorâtul a fost monah și zăvorât al Lavrei Peșterilor din Kiev, mort în jurul anului 1090. Este pomenit la 14 februarie (cu slujbă cu polieleu) și la 28 septembrie, în Soborul cuvioșilor părinți din Peșterile Apropiate ale Kievului (calendarul iulian).
În lume fusese negustor bogat, originar din Toropeț, pe nume Cernă. Din pricini necunoscute și-a împărțit toată averea săracilor, a venit la Kiev și a primit tunderea de la Cuviosul Antonie. Șapte ani a petrecut în zăvorâre. Izvorul sârbesc spune că Sfântul Antonie îi dădea prin ferestruică o prescură, din două în două zile.
Înainte ca Isachie să primească nevoința nebuniei pentru Hristos, potrivit vieții, s-a întâmplat următoarele. Până la miezul nopții cânta în fiecare zi psalmi. Într-o seară, după ce a terminat ultimul psalm și stinsese lumânarea, peștera a fost deodată luminată și au apărut doi tineri, frumoși ca îngerii, împreună cu Hristos. Ei i-au poruncit lui Isachie să se închine lui Hristos. El a uitat să-și facă semnul Crucii și nu a deosebit în ce se petrecea o ispită drăcească. Îndată tinerii și Hristos s-au prefăcut în draci, iar unul a poruncit să li se aducă fluiere, țambale și tobe, ca Isachie să le danseze. A răsunat muzica dracilor, care l-au prins pe nevoitor și au dansat cu el. După aceea dracii au dispărut, iar nevoitorul a rămas întins pe podeaua chiliei, nemișcat, abia viu. A doua zi, când a venit vremea mesei, Cuviosul Antonie s-a apropiat de chilie și a rostit rugăciunea obișnuită, dar nu a primit răspuns. Crezând că Isachie a trecut la Domnul, a trimis după frați. Au săpat peștera și l-au scos afară; era încă viu.
După însănătoșire, Isachie a fost cel dintâi în Rusia care a primit nevoința nebuniei pentru Hristos. A murit în jurul anului 1090. Moaștele lui se află în peștera Sfântului Antonie. Viața lui se citește în Cronica ipatiană la anul 6582 (1074), în Patericul Peșterilor din Kiev și în Marile Mineie ale lui Dimitrie al Rostovului („Cuvânt despre monahul Isaac, pe care l-a amăgit diavolul”). Un izvor ucrainean adaugă că, potrivit cercetărilor antropologice moderne, moaștele aflate acum în Peșterile Apropiate aparțin altui sfânt, mort la 18 până la 20 de ani. Izvorul sârbesc pomenește ziua de 14 februarie după calendarul iulian, adică 27 februarie după cel gregorian.
Prăznuiți în aceeași zi 14 februarie
ChirilSfântul Întocmai cu Apostolii · Apostolul slavilor14 feb
MaronSfântul Cuvios · Pustnic sirian14 feb
AuxențiuSfântul Cuvios · Pustnic din Bitinia14 feb- Avraam al CarrelorSfântul Ierarh · Episcopul Harranului14 feb
Antonin de SorrentoSfântul Cuvios · Egumen și pustnic14 feb
Efrem de la KatunakiaSfântul Cuvios · Stareț athonit din Katunakia14 feb
Modestin, Florentin și FlavianSfinții Mucenici · Mucenici din Campania14 febDamian cel NouSfântul Cuvios Mucenic14 feb
Cei doisprezece meșteri greciSfinții Cuvioși și cuvioase14 feb- Varvara din SkvorcihaSfânta Fericită · Nebună pentru Hristos, zăvorâtă14 feb
- Pavel DernovSfântul Sfințit Mucenic · Protoiereu14 feb
- AgatonSfântul Sfințit Mucenic · Preot din Alexandria14 feb