Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Pavel Dernov

Protoiereu

Protoiereu al Catedralei Mântuitorului din Elabuga, ucis în 1918 de un detașament bolșevic.

Prăznuire
14 februariestil vechi 27 februarie
Adormit
1918secolul XX
Locul
Ielabuga

Viața

Sfântul sfințit mucenic Pavel Dernov (1870-1918) a fost protoiereu la catedrala Mântuitorului și la biserica Nașterea Maicii Domnului din orașul Elabuga, ucis de o ceată bolșevică în noaptea de 26 spre 27 februarie 1918, odată cu cei trei fii ai săi. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât la 15 octombrie 2018 să-⁠l număre, cu fiii lui, între noii mucenici și mărturisitori, iar slăvirea s-⁠a făcut la Elabuga la 27 februarie 2019, ziua pomenirii lui.

Familia și slujirea

S-⁠a născut într-⁠o familie de preoți din tată în fiu, a lui Alexandru Atanasievici Dernov, în satul Pîștani (azi Nikola, regiunea Kirov), al șaptelea copil. Patru dintre frații lui au fost preoți; cel mai cunoscut este protopresbiterul Alexandru Alexandrovici Dernov, paroh al catedralei Petru și Pavel din Sankt-⁠Petersburg. A terminat școala duhovnicească din Iaransk (1884), seminarul din Viatka (1890) și Academia Teologică din Kazan (1894), cu titlul de candidat în teologie. În același an a fost numit învățător de religie la școala reală din Elabuga. S-⁠a căsătorit cu Anna Arkadievna Lajenițina. La 2 octombrie 1894 a primit preoția pentru catedrala Mântuitorului din Elabuga, iar la 30 noiembrie a fost numit paroh al bisericii Nașterea Maicii Domnului, de la gimnaziul de fete al orașului. În 1906 a primit rangul de protoiereu. Au avut cinci copii: Boris, Grigorie, Semion, Varvara și Serghie.

Mucenicia

În noiembrie 1917 congresul deputaților țărani din Elabuga a hotărât trecerea puterii la Soviete, iar conducerea ei a început să jefuiască populația sub pretextul naționalizării. În 22-23 ianuarie 1918 s-⁠a răsculat regimentul 230 de infanterie, care stătea în oraș, iar noii conducători au fugit. Cel fugit, Gassar, a chemat de la Sarapul o ceată de pedeapsă bolșevică, condusă de Efim Colcin, cunoscut pentru cruzime. În ianuarie 1918 patriarhul Tihon dăduse o epistolă către credincioși, cu anatema asupra noii puteri. Preoții din Elabuga au hotărât ca părintele Pavel să o citească la 23 februarie 1918, după Liturghie, în catedrala Mântuitorului.

A doua zi orașul a fost ocupat de ceata lui Colcin și au început teroarea și arestările. La 26 februarie casa lui a fost percheziționată și s-⁠a găsit o veche bandă goală de mitralieră. Părintele Pavel a fost arestat și ucis în noaptea de 26 spre 27 februarie, în afara orașului, pe gheața râului Toima, la moara Moralevskaia. Dimineața, când vestea nu ajunsese la familie, cei trei fii au plecat să-⁠și caute tatăl și au fost arestați pe loc de soldați. În timp ce văduva, Anna, cu ajutorul tatălui ei, protodiaconul Arcadie Lajenițin, căuta pe soțul ei și a izbutit să aducă acasă trupul, fiii au fost scoși sub un dig, la un loc numit „Reajî”, și uciși cu gloanțe explozive. După mărturia celor de față, călăii, beți și înfuriați, au tras dezordonat în tineri și apoi i-⁠au sfârșit cu baioneta. Anna a aflat de moartea fiilor de la tatăl ei și, stând lângă sicriul soțului, a spus: „Fie voia Ta”. Tatăl și fiii au fost îngropați în cimitirul Troițkoe din Elabuga; în anii 1930 mormintele și cimitirul au fost nimicite.

Cinstirea

În 2010, după nouăzeci și doi de ani, cu ajutorul urmașilor și prin osteneala deosebită a nepoatei Anna Sergheevna Filippova, s-⁠a refăcut o piatră de mormânt pe locul presupus al îngropării. În 2014 a apărut cartea lui Alexei Comisarov, „Viața și moștenirea duhovnicească a preotului Pavel Dernov”. La 15 octombrie 2018 Sfântul Sinod a hotărât înscrierea lui și a fiilor lui, Boris, Grigorie și Simeon, în soborul noilor mucenici și mărturisitori, iar la 27 februarie 2019, în catedrala Mântuitorului din Elabuga, s-⁠a săvârșit Liturghia solemnă cu slăvirea lor. Pomenirea se face la 27 februarie, ziua muceniciei.

Prăznuiți în aceeași zi 14 februarie