Chiril

Sfântul Chiril (Constantin Filosoful), cel întocmai cu Apostolii, a fost misionar bizantin din Tesalonic, creatorul, împreună cu fratele său Metodie, al alfabetului glagolitic și învățător al slavilor. A murit la Roma la 14 februarie 869. Este pomenit la 14 februarie (în Biserica Catolică) și la 11 mai (în Biserica Ortodoxă), împreună cu Sfântul Metodie. În 1980, papa Ioan Paul al II-⁠lea i-⁠a socotit, alături de Sfântul Benedict, ocrotitori ai Europei.

Copilăria și învățătura

S-⁠a născut la Tesalonic, în 826-827, pe numele Constantin, ca unul dintre cei șapte copii (după Viața lui, cel mai mic) ai lui Leon, drungar al temei Tesalonicului, și ai Mariei. Fratele lui, Metodie, născut Mihail, era mai mare. Nu se știe clar dacă erau de neam slav sau grec. Tatăl lor a murit când Constantin avea paisprezece ani (după alții, doisprezece), și ei au intrat sub ocrotirea puternicului logofăt Teoctist, care i-⁠a chemat la Constantinopol, la școala Magnaura. Învăța filosofia, retorica, aritmetica, geometria, astronomia, muzica și limbi străine. Din copilărie ținea mult la Sfântul Grigorie Teologul. Dintre dascălii lui a fost și Fotie, viitorul patriarh. A refuzat o căsătorie înaltă cu o fină a logofătului și a fost numit păstrător al bibliotecii (hartofilax) la Sfânta Sofia; apoi s-⁠a retras într-⁠o mănăstire de la Marea Neagră, dar a fost adus înapoi aproape cu sila și numit profesor de filosofie la aceeași școală, de unde i s-⁠a spus „Filosoful”. Într-⁠o dispută teologică l-⁠a biruit pe fostul patriarh iconoclast Ioan Gramaticul.

Misiunile

În jurul anilor 851-855 a fost trimis la curtea califului abasid, la Bagdad, să discute cu teologii musulmani, care i-⁠au cinstit știința. După uciderea lui Teoctist, în 856, s-⁠a retras în mănăstirea unde Metodie era egumen, și acolo s-⁠a închegat în jurul lor un grup din care a pornit gândul unui alfabet slav. În jurul anului 860, Mihail al III-⁠lea și patriarhul Fotie l-⁠au trimis pe Chiril, la cererea cazarilor, la hanul lor, ca să discute cu iudeii și cu sarazinii. La Cherson, pregătindu-⁠se, a învățat limba evreiască și alte scrieri și a găsit moaștele Sfântului papă Clement; după Viața lui, în capitala cazarilor a botezat vreo două sute de oameni. Disputa dintre Constantin, un imam și un rabin nu s-⁠a încheiat cu primirea creștinismului de către han.

În 862, solii prințului Rastislav al Moraviei Mari au venit la Constantinopol, cerând învățători care să le tâlcuiască credința „în limba noastră”. Împăratul și patriarhul i-⁠au trimis pe frații din Tesalonic. Mai întâi s-⁠au îngrijit de pregătirea ajutoarelor; din 863, au tradus Evangheliile și cărțile de slujbă în limba care se numește azi slava veche și au mers în Moravia să o răspândească. Pentru această misiune au alcătuit alfabetul glagolitic, primul potrivit particularităților limbii slave, din care a ieșit chirilica. Au scris și un cod de legi slav. Slujba în slavă a întâmpinat împotrivirea clericilor germani, „trilingviștilor”, care voiau slujbă doar în ebraică, greacă și latină.

La Roma

În jurul anului 867, frații au plecat la Roma, oprindu-⁠se pe drum la Panonia, la prințul Koceľ, și la Veneția, unde au avut o dispută cu trilingviștii. La Roma, papa Adrian al II-⁠lea le-⁠a dat voie să slujească în slavă și a slujit el însuși în această limbă în bazilica Sfântul Petru. Constantin s-⁠a îmbolnăvit, s-⁠a călugărit într-⁠o mănăstire grecească, cu numele Chiril („al Domnului”), și a murit după cincizeci de zile, la 14 februarie 869; a fost îngropat în biserica Sfântul Clement. Metodie a fost sfințit episcop și a continuat misiunea în Panonia, iar ucenicii lor, între ei Clement, Naum și Angelarie, au dus lucrarea mai departe în Bulgaria. În 1880, papa Leon al XIII-⁠lea a introdus sărbătoarea lor în calendarul roman. Biblioteca Națională „Sfinții Chiril și Metodiu” din Sofia și un asteroid, 2609 Kiril-⁠Metodi, le poartă numele.