Martin de Vertou

Sfântul Cuvios Martin de Vertou (numit uneori și Marc) s-⁠a născut în 527 și a adormit în 601, la vârsta de șaptezeci și patru de ani. A fost pustnic și egumen, ctitorul mănăstirii Vertou și evanghelizatorul ținutului din jurul Nantes-⁠ului, în Galia, numit „apostolul din Herbauges”. Este un sfânt al Bisericii nedespărțite.

Se distingea prin virtute, învățătură și darurile sale. Episcopul Felix de Nantes l-⁠a hirotonit, l-⁠a făcut arhidiacon al bisericii din Nantes și i-⁠a încredințat creștinarea locuitorilor cetății și ai împrejurimilor. În jurul anului 577 s-⁠a retras într-⁠un loc pustiu de pe malul drept al râului Sèvre Nantaise. Treptat, atrași de sfințenia lui, oamenii au venit la el; și-⁠a zidit o biserică și și-⁠a lărgit sihăstria, care a devenit mănăstirea Vertou. A întemeiat și alte obști, între care Saint-⁠Jouin-⁠de-⁠Marnes și mănăstirea Durieu, unde a adormit. O legendă spune că toiagul său de pelerin, înfipt în curtea mănăstirii din Vertou, a prins rădăcini și s-⁠a făcut un tisă, care apare pe stema orașului Vertou.

Este pomenit la 24 octombrie, data liturgică din calendarul ortodox (aceeași zi a lunii pe stil vechi și pe stil nou).