Meletie al Antiohiei

Sfântul Ierarh Meletie al Antiohiei a fost patriarh al Antiohiei din 360 până la moartea sa, în 381, la Constantinopol, în vremea celui de-⁠al doilea sinod ecumenic. A fost mărturisitor al credinței și a fost izgonit de trei ori în vremea împăraților arieni. Este pomenit la 12 februarie.

Începuturile

Meletie s-⁠a născut la Melitene, în Armenia Mică, din părinți nobili și bogați, și a dus o viață aspră, în ciuda averii familiei. Pe la 357 apare ca sprijinitor al lui Acachie al Cezareei, în partea care ținea de formula homoeană, iar apoi a ajuns episcop al Sevastiei, dar clerul care ținea de Niceea nu a fost mulțumit și el și-⁠a dat demisia. La sinodul de la Seleucia, în toamna lui 359, el a semnat formula lui Acachie, după Socrate Scolasticul.

Patriarh al Antiohiei

La începutul lui 360 a devenit patriarh al Antiohiei, în locul lui Eudoxie, trecut la Constantinopol. Poporul l-⁠a iubit mult. A hirotonit diacon pe Sfântul Vasile cel Mare și a botezat pe Ioan Gură de Aur, după tradiție. În anul următor a fost izgonit de împăratul Constanțiu, după o predică în care ar fi arătat că ține de credința de la Niceea. Cei care ținuseră de Eustatie i-⁠au pus în față, ca episcop, pe prezbiterul Paulin, și așa s-⁠a ajuns la schisma meletiană. Meletie a fost izgonit și în 365-366 și în 371-378. Sfântul Vasile cel Mare a stăruit pe lângă Atanasie și papa Damas să fie recunoscut, numindu-⁠l „om al lui Dumnezeu, prea minunat episcop”. Dezbaterea dintre meletieni, care vorbeau de trei ipostasuri, și eustațieni, care vorbeau de un singur ipostas, privea mai ales cuvintele.

Al doilea sinod ecumenic

Când împăratul Teodosie cel Mare a adunat la Constantinopol, în 381, al doilea sinod ecumenic, Meletie a fost ales să-⁠l conducă, iar împăratul i-⁠a arătat o cinste deosebită. Se povestește că, pe când vorbea poporului în Antiohia despre Sfânta Treime, un diacon eretic i-⁠a închis gura cu mâna, iar el, neputând vorbi, a ridicat mâna, a deschis întâi trei degete, apoi le-⁠a strâns, lăsând unul. La sinod l-⁠a întărit pe Grigorie Teologul pe scaunul Constantinopolului. Nu mult după aceea s-⁠a îmbolnăvit și a murit, în mijlocul lucrărilor. Înmormântarea lui a fost însoțită de toți Părinții sinodului și de mii de credincioși. Grigorie de Nyssa și Ioan Gură de Aur i-⁠au rostit laude. Moaștele lui au fost duse la Antiohia.