Sari la conținut

Sfânta Muceniță

Eulalia din Barcelona

Fecioară de treisprezece ani, martirizată la Barcelona în persecuția lui Dioclețian, în 303.

Prăznuire
12 februariestil vechi 25 februarie
Adormită
303secolul IV
Locul
Barcelona

Viața

Sfânta Muceniță Eulalia din Barcelona a fost o fecioară de treisprezece ani care a primit cununa muceniciei la Barcelona, în vremea prigoanei lui Dioclețian, la 12 februarie 303. Este ocrotitoarea orașului Barcelona. A trăit înainte de despărțirea Bisericilor, de aceea este cinstită atât în Biserica Catolică, cât și în cea Ortodoxă. Cinstirea ei este însă mai ales în Apus, în Catalonia. Povestea vieții ei seamănă mult cu cea a Sfintei Eulalia din Mérida, iar unii cercetători se întreabă dacă nu e vorba de aceeași persoană.

Eulalia s-⁠a născut în jurul anului 290, într-⁠o familie nobilă din apropierea cetății Barcelona, numită pe atunci Barcino. Pe vremea prigoanei creștinilor sub împărații Dioclețian și Maximian, a sosit în oraș guvernatorul Dacian, cu poruncă de a prigoni Biserica. După un timp Eulalia a ieșit din casa părinților, a intrat în oraș și l-⁠a mustrat pe față pe guvernator pentru ceea ce făcea creștinilor.

Dacian a poruncit s-⁠o dezbrace și s-⁠o chinuiască în multe feluri, între altele cu biciuirea. Potrivit izvoarelor creștine, a fost supusă la treisprezece chinuri, dintre care al douăsprezecelea a fost răstignirea pe o cruce în formă de X, iar al treisprezecelea tăierea capului. De aceea este zugrăvită cu această cruce. Alți cercetători socotesc că a fost chinuită în public, pe o structură în formă de X, și trupul i-⁠a fost lăsat expus, iar de la imaginile acestea s-⁠ar fi născut credința răstignirii. Ca și la Eulalia din Mérida, se spune că în vremea chinurilor un porumbel a zburat din gura ei. Eulalia s-⁠a rugat ca Dumnezeu s-⁠o ia la cer și a murit din pricina rănilor. Tradiția povestește și că a fost pusă într-⁠un butoi plin cu cioburi și rostogolită pe strada care se cheamă azi Baixada de Santa Eulàlia.

Trupul ei a fost îngropat la început în biserica Santa Maria de les Arenes, azi Santa Maria del Mar. În 713, la cucerirea arabă, a fost ascuns și s-⁠a regăsit abia în 878. În 1339 a fost mutat într-⁠un sarcofag de alabastru, în cripta catedralei noi, închinate Sfintei Eulalia. În Barcelona, statui și străzi poartă numele ei, iar sărbătoarea ei se ține o săptămână în jurul zilei de 12 februarie.

Prăznuiți în aceeași zi 12 februarie