Mitridat al V-⁠lea al Cartliei

Sfântul Mucenic Mitridat al V-⁠lea al Cartliei (Mirdat), rege († 410/411), a fost fiul lui Varaz-⁠Bakur și a fost crescut din copilărie de bunicul său după mamă, regele Trdat. Bunicul, credincios, înțelept și chibzuit, l-⁠a învățat pe viitorul rege să-⁠L iubească pe Dumnezeu și poporul său, iar tânărul prinț a păstrat pentru totdeauna învățăturile bunicului. Era înzestrat cu toate însușirile necesare măreției regale: înțelepciune, chibzuință, statură, neînfricare, vitejie și îndrăzneală. Mitridat a urcat pe tronul Cartliei în anul 409.

Tânărul rege ardea de dorința să dobândească eliberarea deplină de Persia și s-⁠a pregătit de răscoală. Aflând, regele persan a trimis o oaste numeroasă să-⁠i pedepsească pe georgieni, dar regele Mitridat, cu oastea sa puțin numeroasă, i-⁠a întâmpinat cu curaj pe dușmani la Gardabani. Dăruirea și îndrăzneala oastei georgiene n-⁠au putut ține piept numărului mult mai mare al dușmanilor, iar georgienii au fost înfrânți. Perșii l-⁠au prins pe tânărul rege și l-⁠au dus cu ei.

Regele persan i-⁠a cerut lui Mitridat să se lepede de Hristos, dar a primit o respingere hotărâtă. Nici îndemnurile, nici frica de moarte n-⁠au putut frânge voința regelui, gata să moară din iubire pentru Hristos. După chinuri îndelungate, sfântul încătușat a fost aruncat în temniță, unde, cu rugăciuni, și-⁠a dat sufletul Domnului. Aceasta s-⁠a petrecut în Persia, în anul 410 sau 411. Pagina Azbyka observă că numele lui nu se află în calendarul de astăzi al Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitridat este pomenit la 21 iulie, după stilul nou.