Nichita (Nifont) Alfanov

Sfântul Cuvios Nichita (Nifont) Alfanov este cel dintâi dintre cei cinci frați Alfanov, numiți și Sokolnițki, călugări din Novgorod în veacul al XIV-⁠lea.

Împreună cu frații săi Chiril, Nichifor, Climent și Isaac a dus o viață cuvioasă și a întemeiat obștea Sokolnițki. Potrivit letopisețelor, în anul 1389 au ridicat pe Muntele Șoimului o biserică de lemn a Sfântului Nicolae și au așezat mănăstirea. Frații erau rude cu Iacov Anfal, numit și Alfan, care s-⁠a retras pe Dvina fugind de ponegriri pentru legăturile cu Moscova. Din pricina rudeniei, cuvioșii au trecut prin multe necazuri și s-⁠au curățit prin suferința lor nevinovată pentru veșnicie.

O Povestire despre sfinții frați spune minunile care au izvorât din moaștele lor. Când un incendiu a nimicit mănăstirea Sokolnițki, moaștele au fost duse la Mănăstirea Sfântul Antonie, la 4 mai 1775. Pomenirea lor este rânduită la 4 mai (după stilul vechi) și în duminica a treia după Rusalii, în soborul sfinților din Novgorod; pagina dă acum 17 mai și 11 iulie, după stilul nou.