Nicolae Zapolski

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Zapolski a fost diacon în satul Bolșie Viazemî, lângă Moscova, și a fost împușcat la Butovo la 27 iunie 1938.

S-⁠a născut în 1889 în satul Sivkovo din ținutul Mojaisk, în familia preotului Alexandru Zapolski, care slujea la biserica Schimbării la Față din sat. În 1907 a terminat școala teologică și în 1910 a intrat citeț la biserica Semnului din satul Lisințevo, ținutul Vereia. Atunci s-⁠a căsătorit cu Maria, fiica unui preot, și au avut șase copii. În 1920 a fost hirotonit diacon pentru aceeași biserică, iar în 1925 a fost mutat la biserica Schimbării la Față din satul Bolșie Viazemî, ținutul Zvenigorod. În 1929 a fost învinuit de tăiere ilegală de pădure și condamnat de tribunal la doi ani de surghiun, dar pedeapsa a fost schimbată în amendă de trei sute de ruble. În 1930 a fost arestat pentru neîndeplinirea colectărilor de lemne și condamnat la șase luni de muncă silnică.

În 1937 au început arestările în masă. În februarie 1938 anchetatorii au interogat martori de serviciu, care au iscălit mărturii mincinoase, iar pe baza lor diaconul a fost arestat la 21 martie 1938. Interogatoriile au durat o lună și jumătate; la ultimul, la 8 mai, anchetatorul i-⁠a spus că e învinuit de calomnierea puterii sovietice. El a răspuns: „Nu mă recunosc vinovat.” La o confruntare cu martori mincinoși, unul a spus că diaconul ar fi zis că „puterea sovietică a arestat toți popii, dar curând îi vine sfârșitul; va veni papa din Italia și îi va izgoni pe comuniști în iad”. O femeie ar fi spus că ar fi răspuns cererii ei de a lua cenușă pentru îngrășământ, cu vorbe de batjocură asupra planului de colectare, și că în curând va fi țar și comuniștii vor fi spânzurați. Diaconul Nicolae a respins hotărât: „Nu am avut nicio convorbire antisovietică, el minte.” A spus că în februarie 1938 nu a întâlnit-⁠o pe femeie în biserică și nu i-⁠a spus nimic, iar ea nu fusese niciodată în biserică. La 2 iunie troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte, iar la 27 iunie 1938 diaconul Nicolae Zapolski a fost împușcat și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul Butovo.

În 1939 toți lucrătorii NKVD din Zvenigorod au fost arestați și condamnați de Tribunalul militar al trupelor NKVD la diferite pedepse pentru falsificarea dosarelor de anchetă. Dosarul diaconului Nicolae Zapolski a fost anexat ca dovadă a unei asemenea falsificări. Hotărârile troicii au fost reexaminate, dar dosarul diaconului nu a fost revăzut, „având în vedere fața socială a condamnatului”, adică faptul că era slujitor al lui Hristos.

Este pomenit la 27 iunie, la 29 mai (zi mobilă), în soborul noilor mucenici de la Butovo, și la 5 septembrie (zi mobilă), în soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.