Pavel Berezin

Sfântul Sfințit Mucenic Pavel Berezin, preot, s-⁠a născut în 1866 în satul Makovnitsî din ținutul Kașin, gubernia Tver, în familia preotului Mihail Berezin. Se știe puțin despre pregătirea lui; probabil a terminat seminarul și apoi facultatea de istorie și filologie a Universității din Varșovia. S-⁠a întors în gubernia Tver și a predat Legea lui Dumnezeu la seminarul învățătoresc din Novîi Torjok. La treizeci și șapte de ani a fost hirotonit preot și de atunci viața lui a fost închinată slujirii. După spusele enoriașilor, era un predicator deosebit și vorbea la toate slujbele. A rămas văduv devreme, iar fiul lui a putut studia nestingherit la Universitatea din Leningrad. În anii douăzeci a slujit la biserica Înălțării din satul Kotovo, ținutul Molokovo.

În 1929, când puterea sovietică a pornit o nouă etapă de prigoană, părintele Pavel a arătat în predici, cu durere, răspândirea păcatului, în special avorturile, din pricina cărora se nasc tot mai puțini copii. Unele femei râdeau de el. Copiii din sat îi cereau cărți de citit, iar el le dădea cărți despre Legea lui Dumnezeu, Istoria Sfântă a Vechiului și Noului Testament și povestiri morale. În ianuarie 1929 directoarea școlii a descoperit că elevii citesc astfel de cărți și le-⁠a confiscat. Părintele Pavel a cerut să i le dea înapoi, dar fără rezultat. Mai târziu a promis miliției că nu va mai da copiilor literatură religioasă. La 21 septembrie 1929 directoarea și o învățătoare au fost chemate la anchetator, iar preotul a fost arestat și închis la Bejețk. A negat tot ce i s-⁠a imputat. Presa a pornit o campanie împotriva lui și a unor țărani cărora li se făcea acuzația de cuibul de chiaburi și de popi. La 13 ianuarie 1930 Consfătuirea Specială a osândit preotul la trei ani de exil în Nordul Rusiei; a ajuns într-⁠un lagăr din nord la 23 martie, de unde a fost trimis la Mezen, în regiunea Arhanghelsk.

A trimis curând o cerere de eliberare, care a fost aprobată, și la 18 iulie 1931 s-⁠a întors la Kotovo și a slujit în aceeași biserică, locuind singur: soția murise, iar fiul, Dimitrie, student, aproape nu-⁠i scria. Într-⁠o scrisoare din primăvara lui 1937, Dimitrie, devenit bolșevic, îl respecta, dar îi spunea că el aparține unei alte lumi.

În vara lui 1937 puterea a hotărât să lovească în Biserică. Părintele Pavel a fost arestat la 27 iulie 1937 și închis la Krasnîi Holm. A fost învinuit de agitație contrarevoluționară pentru predici în care vorbea despre decăderea morală: spunea că dezmățul din familii, divorțurile și moartea timpurie vin din uitarea de Dumnezeu. Troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte. A fost împușcat la 7 octombrie 1937.

Este pomenit la 7 octombrie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 18 iulie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Tver, după stilul nou. A fost trecut în rândul sfinților în anul 2000.