Petru din Galatia

Sfântul Cuvios Petru din Galatia, numit Tăcutul, a murit în anul 429, la nouăzeci de ani. La nouă ani a părăsit pe ascuns casa părintească din iubire de Dumnezeu și a plecat întâi la Ierusalim, apoi s-⁠a așezat la Antiohia. Acolo s-⁠a adăpostit într-⁠o peșteră și s-⁠a dedicat unui post aspru și rugăciunii, luând hrană doar din două în două zile. Pentru nevoința sa a primit de la Domnul darul facerii de minuni. Biserica Georgiei îl pomenește la 1 februarie (stil vechi; 14 februarie stil nou) și la 8 decembrie.

Nu trebuie confundat cu Petru din Galatia, fost ostaș, din veacul al IX-⁠lea, pomenit la 9 octombrie: acela, numit în lume Leon sau Leonțiu, a slujit la curtea împăratului Teofil, a devenit monah la mănăstirea Dafni, a mers pe la locurile sfinte, iar spre sfârșitul vieții s-⁠a așezat, din îndemnul împăratului Vasile Macedoneanul, în mănăstirea Sfântului Foca.