Sari la conținut

Sfântul Mucenic

Pist din Edessa

Creștin din Edessa, mucenicit pentru credința în Hristos.

Prăznuire
21 auguststil vechi 3 septembrie
Epoca
secolul IV

Viața

Sfântul Mucenic Pist din Edessa, cel mai mic dintre cei trei fii ai Sfintei Mucenițe Vassa, a pătimit alături de mama și de frații săi Teognie și Agapie în Edessa Macedoniei, la începutul secolului al IV-⁠lea, pe vremea împăratului Maximian.

Împăratul dăduse o poruncă potrivit căreia toți supușii trebuiau să aducă jertfă zeilor păgâni în ziua lui de naștere. Mulți creștini s-⁠au supus de frică, dar cei puternici în credință s-⁠au împotrivit, între ei Vassa și fiii ei. Vassa era de neam senatorial și primise credința de la părinți; în ea i-⁠a crescut și pe copii. Soțul ei, Valerian, un cetățean de vază, devenise preot păgân și a fost cel dintâi care a adus jertfă idolilor. Vassa și-⁠a luat atunci fiii deoparte și le-⁠a spus că nu se cuvine să-⁠l urmeze pe tatăl lor, ci să alerge la Hristos și să disprețuiască cele trecătoare, ca să primească de la Domnul bunurile veșnice.

Teognie, Agapie și Pist au ascultat și au refuzat să jertfească idolilor. Valerian i-⁠a pârât atunci pe soția și pe copiii lui dregătorului. Sub ochii mamei au fost schingiuiți: pe Teognie, cel mai mare, l-⁠au atârnat și l-⁠au zgâriat cu gheare de fier; lui Agapie i-⁠au jupuit pielea de pe cap până la piept, fără ca el să scoată un sunet; apoi a venit rândul lui Pist, cel mai mic. Mama îi îmbărbăta neîncetat să îndure pătimirea pentru Hristos. Au fost tăiate capetele celor trei tineri.

Vassa a fost aruncată în temniță. A rămas neatinsă de foc, de apă și de fiare, iar un înger a hrănit-⁠o cu hrană cerească după șapte zile. În templul păgân a sfărâmat statuia lui Zeus; a fost aruncată în adâncul mării, dar o corabie a ridicat-⁠o, cu trei bărbați luminoși, în care Sfântul Nicodim Aghioritul vedea pe fiii ei. După opt zile s-⁠a înfățișat singură dregătorului insulei Alon, lângă Cizic, în Marea Marmara. Acesta a ispitit-⁠o cu daruri, apoi a chinuit-⁠o; când a fost întrebată de ce nu se teme de moarte, a răspuns că se grăbește să scape de moarte și să moștenească viața veșnică. După ce a fost bătută cu toiege, i s-⁠a tăiat capul. În cinstea ei a fost zidită apoi pe înălțime o biserică vizibilă marinarilor, care o socoteau ocrotitoarea lor. Se știe că pe la anul 450 exista deja la Calcedon o biserică închinată Sfintei Vassa.

Pomenirea mamei și a fiilor ei, Teognie, Agapie și Pist, se face la 3 septembrie, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 21 august