Tadeu din Edesa

Sfântul Apostol Tadeu din Edesa (Addai) a fost unul dintre cei șaptezeci de apostoli, nu unul dintre cei doisprezece, și, după tradiție, cel care a vestit Evanghelia la Edesa, în Mesopotamia de Nord. Biserica îl pomenește la 21 august și, în sobor, la 4 ianuarie, în ziua Soborului celor Șaptezeci de apostoli.

Începuturile După tradițiile creștine răsăritene, Tadeu s-⁠a născut la Edesa, într-⁠o familie de evrei. Venit la Ierusalim la o sărbătoare, a ascultat predica Sfântului Ioan Botezătorul și s-⁠a botezat în Iordan. A rămas în Palestina, L-⁠a văzut pe Iisus și I-⁠a devenit ucenic, fiind ales dintre cei șaptezeci pe care Domnul i-⁠a trimis câte doi la propovăduire în cetățile și locurile unde avea să meargă.

Edesa și regele Abgar După Pogorârea Duhului Sfânt, Tadeu a propovăduit în Siria și Mesopotamia. Potrivit tradiției din veacul al II-⁠lea, a venit la Edesa, trimis, după tradiția ortodoxă, de Sfântul Apostol Toma, ca să-⁠l vindece pe regele Abgar al V-⁠lea, bolnav. Istoricul Eusebiu de Cezareea povestește, în veacul al IV-⁠lea, schimbul de scrisori dintre Abgar și Hristos, și arată că a citit documentele la Edesa. Abgar, după povestire, primise de la Domnul un ștergar cu chipul Său, prin a cărui sărutare se vindecase în parte de lepră; când a fost botezat de apostol, a ieșit din apă cu totul sănătos. Regele a adus la credință pe locuitorii cetății, iar Edesa a primit lumina lui Hristos. Abgar a vrut să-⁠l răsplătească pe apostol cu daruri bogate, dar Tadeu a refuzat, spunând că, dacă și-⁠au lăsat pe ale lor, nu pot lua pe ale altora.

Tadeu a botezat, a rânduit preoți și a întemeiat biserica din Edesa, cea dintâi biserică creștină din oraș. Ucenici ai lui sunt socotiți Sfântul Aggai și Sfântul Mari. Povestea vindecării și lucrarea lui de propovăduire au dus, se spune, la răspândirea creștinismului în sudul Armeniei, în nordul Mesopotamiei și în Siria de la est de Antiohia; ea este cuprinsă în scrierea siriacă „Învățătura lui Addai”.

Propovăduirea și sfârșitul Tadeu a propovăduit apoi în Siria și Fenicia, și a ajuns la Virit (azi Beirut), unde se crede că a întemeiat o biserică. Minologul slav spune că a murit în pace la Virit, în anul 44. După alte izvoare a adormit la Edesa, iar după o veche tradiție armeană, a fost tăiat cu sabia, după multe chinuri, la 21 decembrie în ținutul Artaz, în anul 50.

Liturghia lui Addai și Mari Tadeu și Mari sunt socotiți autori ai uneia dintre cele trei Liturghii ale ritului siriac de răsărit, Liturghia lui Addai și Mari, care își are începuturile în jurul anului 200 și se folosește și azi în Biserica Asiriană a Răsăritului și în Biserica Catolică Caldeeană.