Vasa din Edesa

Sfânta Mucenică Vasa din Edesa a fost mucenică creștină, care a fost chinuită până la moarte împreună cu cei trei fii ai ei, Teognie, Agapie și Pist. Este pomenită la 21 august, după calendarul vechi (3 septembrie), de Biserica Greacă și de cea Sârbă. Izvoarele noastre nu se înțeleg asupra epocii: unul spune în vremea împăratului Maximian (305 până la 311), altele în secolul al III-⁠lea, între 280 și 290, și nici asupra locului: Edesa Macedoniei (Voden), Edesa Siriei sau Larisa.

Viața

A trăit în Imperiul Roman, într-⁠o familie creștină, și a fost măritată cu un preot păgân, după un izvor bulgar Valeriu, cu care a avut trei fii: Teognie, Agapie și Pist. Fiindcă era și ea creștină, și-⁠a crescut fiii în credința creștină. În vremea prigoanei de la Maximian și Galeriu, soțul ei a pârât-⁠o la judecată, pe ea și pe copii, că sunt creștini, și ea a fost închisă în temniță împreună cu ei. Cu toate amenințările, au refuzat să aducă jertfă idolilor. În fața Vasei, Teognie a fost atârnat cu capul în jos și zgâriat cu pile de fier. Lui Agapie i s-⁠a jupuit pielea de la cap până la piept, dar nu a scos un cuvânt. Pist a fost și el chinuit. Apoi cei trei fii au fost uciși prin tăierea capului, iar Vasa, pe tot timpul chinurilor, i-⁠a îmbărbătat să rabde suferințele pentru credință.

Vasa a fost iar închisă în temniță și lăsată fără hrană, ca să moară de foame, dar, după povestire, îngerii îi dădeau hrană în temniță și de aceea nu a murit. După aceea a fost silită în Macedonia să aducă jertfă idolilor, dar a refuzat. A fost chinuită cu foc, cu apă și cu fiare, și a răbdat. După ce a sfărâmat statuia lui Zeus într-⁠un templu păgân, a fost aruncată în mare. Atunci s-⁠a petrecut o minune: au apărut trei bărbați, strălucind mai mult decât soarele, și au pus-⁠o într-⁠o corabie. După opt zile, Vasa a ieșit pe un mic ostrov de pe celălalt mal al Mării Marmara, nu departe de orașul Cizic (după alte izvoare, Alon, lângă Cizic, sau Alonissos în Marea Albă). Când a ajuns pe ostrov, s-⁠a arătat ostașilor. Aflând, ighemonul macedonean Filip a scris guvernatorului ținutului Helespontului, cu scaunul la Cizic, să o prindă. Când a refuzat iar să aducă jertfă idolilor, i-⁠au zdrobit cu bețe mâinile și picioarele și în cele din urmă i s-⁠a tăiat capul cu sabia.

Cinstirea

Se știe că în jurul anului 450 exista la Calcedon o biserică închinată Sfintei Vasa. A fost zugrăvită de Zaharia Zograful în 1848, în catolicon al mănăstirii Troian, în nișa ferestrei de sud a pridvorului, și în 1849 din nou între sfinții bulgari pe zidul de sud al catolicon al mănăstirii Schimbării la Față. Mult mai târziu apare o înfățișare schematică a Sfintei Vasa în biserica Sfântul Nicolae din Topolnița. Fiindcă Voden este în ținutul Salonicului, în Bulgaria mucenița se numește Vasa din Tesalonic. Un sinaxar maronit i-⁠a fost închinat.