Sari la conținut

Sfânta Dreaptă

Rahela

Strămoașa

Soția preaiubită a lui Iacov și mama lui Iosif și a lui Veniamin.

Prăznuire
15 ianuariestil vechi 28 ianuarie
Născută
1729 î.Hr.secolul XVII î.Hr.
Locul
Canaan
Ceata
Drepți

Viața

Sfânta Dreaptă Rahela este una dintre strămoașele poporului lui Israel, soția preaiubită a patriarhului Iacov și mama lui Iosif și a lui Veniamin. Povestea ei se află în Cartea Facerii. Numele ei înseamnă oaie tânără. Biserica o pomenește între dreptii Vechiului Testament, în Duminica Sfinților Strămoși dinaintea Nașterii Domnului, care nu are o dată fixă.

Întâlnirea cu Iacov

Rahela era fiica cea mică a lui Laban, fratele Rebecăi, și sora mai mică a Leei. Iacov i-⁠a fost deci văr primar. Cartea Facerii o arată întâi la fântână, în Mesopotamia, unde venise să-⁠și adape oile tatălui ei. Iacov plecase din țara Canaanului ca să scape de mânia fratelui său geamăn Esau și ca să-⁠și găsească soție din rudele mamei sale. Văzând-⁠o, s-⁠a îndrăgostit de ea și a făgăduit să slujească șapte ani pentru ea.

În seara nunții, mireasa era acoperită cu văl, iar Laban i-⁠a dat lui Iacov pe Lea, spunând că după obicei fiica cea mare trebuie măritată prima. Iacov a primit-⁠o apoi și pe Rahela, după încă șapte ani de slujbă. Cartea spune că cei dintâi șapte ani i s-⁠au părut câteva zile, de dragul pe care i-⁠l purta.

Copiii ei

Rahela a rămas multă vreme fără copii, ceea ce era o mare durere, în timp ce Lea și slujnicele Bilha și Zilpa năștea fii lui Iacov. Ea a dat-⁠o pe Bilha lui Iacov, iar Bilha a născut pe Dan și pe Neftali. În cele din urmă Dumnezeu a deschis pântecele Rahelei și ea l-⁠a născut pe Iosif, care avea să pregătească în Egipt drumul familiei sale.

La plecarea lui Iacov din casa lui Laban, Rahela a luat cu ea idolii casei tatălui ei, fără știrea soțului. Când Laban i-⁠a ajuns din urmă, ea i-⁠a ascuns sub șaua cămilei și a spus că nu se poate ridica. Iacov jurase că cel la care se vor găsi idolii nu va trăi, fără să știe ce a făcut ea.

Moartea

Pe drumul spre Efrata, adică Betleem, Rahela a născut al doilea fiu, dar nașterea a fost grea și ea a murit. În ceasul din urmă l-⁠a numit Ben-⁠Oni, adică fiul durerii mele, iar Iacov i-⁠a pus numele Veniamin, fiul dreptei. A fost îngropată pe drum, nu în peștera Macpela, unde sunt înmormântați Avraam, Sara, Isaac, Rebeca, Lea și Iacov. Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei (Facerea 35, 19-20).

Mormântul Rahelei, aflat la câteva sute de metri de partea de sud a Ierusalimului de azi, este cunoscut din vechime și este loc de pelerinaj. Era cunoscut încă în vremea lui Samuel, care îl pomenește ca pe un reper (1 Regi 10, 2). La nunta lui Booz cu Rut, bătrânii Betleemului au dorit miresei să fie ca Rahela și ca Lea, cele două care au zidit casa lui Israel (Rut 4, 11).

Rahela în cuvântul Bisericii

Proorocul Ieremia o înfățișează pe Rahela plângând pentru fiii ei și nevoind să fie mângâiată, pentru că nu mai sunt. Sfântul Evanghelist Matei leagă aceste cuvinte de pruncii din Betleem uciși din porunca lui Irod. Pentru această pricină Rahela a rămas în gândirea creștină chipul întristării mamelor. Tradiția iudaică adaugă că Iacov a îngropat-⁠o lângă drum ca ea să se roage pentru copiii ei duși în robie.

Din Rahela se trag seminția lui Iosif, cu Efraim și Manase, și seminția lui Veniamin. Împreună cu Lea, ea este socotită strămoașă a întregului popor al lui Israel.

Prăznuiți în aceeași zi 15 ianuarie