Remigiu de Rouen

Sfântul Remigiu a fost al treilea arhiepiscop al Rouenului, între 755 și 771 sau 772. Era fiul nelegitim al lui Carol Martel. Biserica îl pomenește ca pe un ierarh care a lucrat la așezarea rânduielii și cântării romane în Biserica Galiei.

S-⁠a născut dintr-⁠o legătură nelegitimă a lui Carol Martel, probabil cu o concubină cu numele Ruodhaid. Alături de frații săi, Bernard și Ieronim, nu a primit nimic din moștenirea tatălui, care a fost împărțită între fiii legitimi. A fost crescut la curte. În 737 a fost trimis cu fratele vitreg Pepin cel Scurt să întărească stăpânirea lui Carol asupra Burgundiei. În 755 a devenit arhiepiscop de Rouen, în vremea regelui Pepin. În 760 l-⁠a însoțit pe Pepin în Italia, împreună cu cei doi frați, ca să medieze între papa Paul I și regele longobard Desideriu. La întoarcere a adus din Schola Cantorum din Roma un învățător care să-⁠i deprindă pe clericii lui cu cântarea romană. A avut un rol de seamă în așezarea rânduielii romane și a cântării în Biserica galică.

A adormit în 771 sau 772. În 1090 moaștele lui au fost mutate la abația Saint-⁠Ouen din Rouen; în tulburările Reformei, în 1562, racla lui s-⁠a pierdut. Se pomenește la 15 sau 19 ianuarie.