Semeia

Sfântul Proroc Semeia (în ebraică Șemaia, numele înseamnă "Dumnezeu aude") a trăit în vremea regelui Solomon și a fiului său Roboam. Pe atunci regatul lui Israel din nord, alcătuit din zece seminții slab unite, se despărțise de regatul Iudei din sud, care avea două seminții.

Proorocul a poruncit lui Roboam, din partea lui Dumnezeu, să nu pornească război împotriva celor zece seminții ale lui Israel, care se rupseseră de urmașii lui David (3 Regi 12, 22; 2 Paralipomena 11, 2). În Cartea a doua a Paralipomenelor (capitolul 12) se spune că, la venirea faraonului Șișac împotriva Ierusalimului, el a vestit lui Roboam și căpeteniilor că Dumnezeu i-⁠a părăsit, iar aceștia s-⁠au smerit.

Biserica îl pomenește la 9 ianuarie, după calendarul Mineiului; calendarul rus îl are la 22 ianuarie, care este aceeași zi după stilul nou civil.