Silvestru Făcătorul de minuni

Cuviosul Silvestru Făcătorul de minuni al Pecerskăi a fost călugăr la Lavra Peșterilor din Kiev, în veacul al XII-⁠lea. Este cinstit ca sfânt și pomenit la 28 septembrie și la 2 ianuarie.

După izvorul ucrainean, și-⁠a săvârșit nevoința monahală în veacul al XII-⁠lea și a fost egumen al mănăstirii Sfântul Mihail din Vîdubîci, în Kiev. Se spune că a continuat lucrarea cronicarului cuviosului Nestor și a scris nouă vieți ale sfinților pecerski. În slujba părinților din Peșterile Apropiate, cuviosul Silvestru este numit fericit și i se atribuie „darul minunat de a goni atacurile diavolilor”.

Cuviosul Silvestru s-⁠a mutat în pace la Domnul și a fost îngropat în Peșterile Apropiate. Pomenirea lui se face și la 28 septembrie, cu Soborul cuvioșilor părinți din Peșterile Apropiate, și în duminica a doua a Postului Mare.

Pe harta Peșterilor Apropiate din 1638 el este pomenit ca „sfântul bătrân Silvestru cel smerit, făcător de minuni”, în 1661 și 1703 ca „Silvestru”, în 1744 ca „cuviosul Seliverst”, între 1769 și 1789 ca „sfântul Silvestru”, iar în 1795 și în veacul al XIX-⁠lea ca „cuviosul Silvestru”.

Moaștele lui se odihnesc în Peșterile Apropiate din Kiev, lângă moaștele sfântului Avraamie Muncitorul. Pe toate hărțile de la 1661 încolo, moaștele nevoitorului sunt arătate în marea criptă comună din partea de sud-⁠vest a labirintului, numită „Obștea”.