Soter

Sfântul Soter a fost episcop al Romei în jurul anilor 167 până la 174 (datele variază după liste). Biserica îl pomenește mai ales pentru purtarea lui de grijă față de creștinii nevoiași din alte Biserici.

Viața

S-⁠a născut la Fundi, în Lazio, într-⁠o familie de origine greacă, și a urmat în scaun Sfântului Anicet. A păstorit în vremea împăratului Marcu Aureliu. Pe vremea lui a început în Frigia mișcarea montanistă. O scriere veche, atribuită mai înainte lui Augustin, spune că Soter a scris o carte împotriva ei. Unii cercetători leagă de pontificatul lui și fixarea Paștilor într-⁠o duminică, prima de după 14 nisan, spre deosebire de Bisericile din Asia Mică.

Iubirea de frați

Sfântul Dionisie, episcopul Corintului, îl laudă pentru dragostea față de creștinii surghiuniți și osândiți la muncă în mine, care ajungeau la Roma, și pentru ajutorul trimis Bisericilor sărace, între care și cea din Corint.

Pomenirea

Martirologiul Roman nu îi dă titlul de mucenic, iar izvoarele vechi nu arată că ar fi murit pentru credință, deși calendarul ortodox în limba engleză îl pomenește tradițional ca mucenic. Este pomenit la 22 aprilie.