Temestia de la Mere

Cuvioasa Temestia (Themestia) (secolul al IX-⁠lea) a fost, vreme de patruzeci de ani, diaconiță a mănăstirii de maici Mere, din deșertul Klarjeti. Este cinstită ca sfântă în Soborul cuvioșilor părinți și maici din Klarjeti al Bisericii Ortodoxe a Georgiei, canonizată în octombrie 2002 (după alte date în 2003); se pomenește la 5 octombrie (după calendarul vechi).

Viața Cuviosului Grigorie de la Hanzta, scrisă în 951 de Gheorghe Merciule, o pomenește în povestea morții preotului Matoi, duhovnicul mănăstirii. Matoi, ținându-⁠se de fecioria deplină, nu lua nici cădelnița din mâna ei. La miezul nopții de după moartea lui Matoi, Temestia și pustnicul Anatolie au avut aceeași vedenie: ea l-⁠a văzut pe Matoi ca pe un bărbat înalt și frumos, în veșminte strălucitoare, cu o cădelniță de aur în mână, și l-⁠a întrebat cum s-⁠a întărit după toată neputința lui. El i-⁠a răspuns că a fost învrednicit să stea înaintea Tronului ceresc și să slujească neîncetat. Alte amănunte din viața ei nu se păstrează.