Teodosie Brazski

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie Brazski, mitropolit al Moldovei în veacul al XVII-⁠lea, cunoscut în Biserica Română drept Teodosie de la Brazi, a mustrat fără teamă pe domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino pentru cruzimea lui și pentru alianța cu tătarii, și pentru aceasta a fost scos din scaun și închis. După eliberare s-⁠a retras la mănăstirea Brazi, pe care a îngrijit-⁠o mult. În 1694, în timpul unei năvăliri tătărești, călăii care voiau să afle locul comorilor l-⁠au chinuit cumplit și apoi i-⁠au tăiat capul. Moaștele lui au fost găsite în 1842.

S-⁠a născut în prima jumătate a veacului al XVII-⁠lea, aproape de mănăstirea Brazi, în familia unor răzeși, moșneni de-⁠ai Sfântului voievod Ștefan cel Mare. La optsprezece ani a intrat în frăția mănăstirii. A primit monahismul la mănăstirea Bogdana (azi în județul Bacău). Ca monah evlavios și înțelept, cunoscător al Sfintei Scripturi și al unor scrieri ale Sfinților Părinți, în 1669 a fost ales episcop de Rădăuți. A mers adesea să se închine la mormântul lui Ștefan cel Mare, la mănăstirea Putna, unde a aprins o candelă nestinsă. În 1671 a fost mutat la episcopia Romanului. În 1674, în timpul plecării Sfântului Dosoftei al Moldovei în Polonia, a fost ales mitropolit al Moldovei.

Pe atunci, domnitorul Moldovei, Dumitrașcu Cantacuzino, care strângea de la popor dări nemăsurate, se înconjurase de tătari ca să-⁠și apere puterea. Ierarhul l-⁠a mustrat fără frică, numind tătarii tocmiți „sămânța antihristului”. De aceea domnitorul, mâniat, l-⁠a coborât din scaun și l-⁠a închis la mănăstirea Sfântul Sava din Iași. Curând mitropolitul Dosoftei s-⁠a întors din Polonia și l-⁠a eliberat pe Teodosie. După aceea Sfântul Teodosie s-⁠a retras la odihnă la mănăstirea Brazi. Aici a ridicat biserica cu hramul Sfântul Gheorghe, a rânduit o nouă regulă monahală pentru slujbele de zi și de noapte și a înzestrat mănăstirea cu ogoare, vii, livezi, păduri și mori de apă. S-⁠a îngrijit și de mănăstirea Bogdana, îndemnând pe logofătul Solomon Bârlădeanu să ridice acolo noi clădiri.

Moldova suferea atunci mai ales din pricina năvălirilor prădalnice ale tătarilor, iar în 1694 mănăstirea Brazi a fost lovită de una dintre ele. Chinuitorii l-⁠au chinuit cumplit pe ierarh, ca să afle unde sunt ascunse comorile mănăstirii. Ierarhul Teodosie nu le-⁠a dat de știre locul tainic și, în cele din urmă, i-⁠au tăiat capul. Monahii, împreună cu sătenii din partea locului, au îngropat moaștele sfințitului mucenic în biserica Sfântul Gheorghe a mănăstirii. Mai târziu, biserica Sfântului Gheorghe de la Brazi a fost dărâmată de un cutremur. În 1842 ieroschimonahul Dimitrie de la Brazi a dezgropat cinstitele rămășițe ale Sfântului Teodosie și le-⁠a mutat în biserica din peșteră a Învierii lui Lazăr, în care părintele Dimitrie săvârșea Liturghia. De atunci moaștele au fost înconjurate de mare cinstire în mănăstire. După închiderea mănăstirii Brazi de către autoritățile comuniste, în 1959, starețul mănăstirii, Teodosie (Filimon), a mărturisit că și în timpul lui, și înainte de el, credincioșii veneau la mormântul sfântului cu cereri de rugăciune. Slăvirea solemnă a mitropolitului Teodosie în rândul sfinților sfințiți mucenici s-⁠a făcut în Biserica Ortodoxă Română la 5 octombrie 2003. Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ruse din 21 august 2007 numele ierarhului a fost trecut în calendarul Bisericii Ruse. Se pomenește la 5 octombrie (stil nou).