Valeria din Roma

Sfânta Muceniță Valeria din Roma, fiica împărătesei Alexandra, este pomenită împreună cu mama ei. Împărăteasa Alexandra, a cărei moarte, doar aparentă, fusese pomenită în actele muceniceștești ale Sfântului Gheorghe, scrise îndată după moartea lui, s-⁠a învrednicit totuși de cununa muceniei peste câțiva ani, în 314.

În anii aceia s-⁠au petrecut multe. Împăratul Dioclețian s-⁠a lepădat de tron în 305, iar puterea a trecut la coîmpăratul său, Maximian Galeriu (305-311), un fanatic al păgânismului, ostaș aspru și crud. Soția lui era fiica Sfintei Alexandra, Sfânta Muceniță Valeria, pe care Dioclețian o măritase împotriva voii ei încă din vremea domniei sale. Alexandra și-⁠a crescut fiica în evlavie creștină. După moartea lui Galeriu, împăratul Maximin a căutat-⁠o în căsătorie. Primind refuz, a surghiunit-⁠o pe Valeria în Siria, unde a locuit cu mama ei. După moartea lui Maximin, în 313, mama și fiica au venit la Nicomidia, nădăjduind la îndurarea împăratului Liciniu (313-324). El semnase, împreună cu Sfântul Constantin cel întocmai cu Apostolii, edictul de la Milano, care dădea creștinilor libertatea de credință, dar rămânea în taină dușmanul creștinismului. Liciniu a poruncit să fie ucise împărăteasa Alexandra și fiica ei Valeria. Li s-⁠au tăiat capetele, iar trupurile au fost aruncate în mare.

Sfânta Valeria este pomenită la 6 mai, după stilul nou. Numele ei nu este trecut în calendarul de astăzi al Bisericii Ortodoxe Ruse.