Vasile Vinogradov

Sfântul Mucenic Vasile Vinogradov a fost țăran din ținutul Plosko, gubernia Tver, și a fost împușcat la 7 octombrie 1937, împreună cu preotul Andrei Bâstrov și cu țăranii Serghie Mihailov și Spiridon Savelev.

S-⁠a născut în 1891, în satul Ivanțevo, în familia țăranului Corneliu Vinogradov, și a absolvit școala parohială. Și-⁠a petrecut viața în satul natal, până când în 1931 a fost arestat și deposedat. Fără casă în sat, s-⁠a mutat cu familia la gospodăria Bor, la câțiva kilometri, într-⁠un loc unde fusese cândva o moară. Iarna tăia lemne în pădure, vara soția și fiica culegeau fructe de pădure.

În vara anului 1937, când Stalin a ordonat arestarea și împușcarea prin troici a celor socotiți vrăjmași, șeful NKVD din Plosko a întocmit la 22 iulie o notă pentru arestarea lui Vasile și a preotului Andrei Bâstrov. Ei erau învinuiți că fuseseră lipsiți de drept de vot, că se cunoșteau, că se vizitau și că Andrei era preot. Sovietul din Jidulino a scris despre preot că ar fi ținut întruniri secrete cu chiaburi la casa lui Nikandrov. Vasile a fost arestat la 23 iulie, iar preotul a doua zi, și amândoi au fost închiși la Toropeț.

La interogatorii, Vasile a răspuns scurt, fără ocolișuri: nu duce nicio agitație, nu se recunoaște vinovat. Despre Spiridon Savelev a spus că îl cunoaște și că între ei sunt relații bune, iar despre Semion Nikandrov, că l-⁠a întâlnit doar ca să-⁠i dea binețe, fără să stea de vorbă. În septembrie, când s-⁠a revenit asupra lui, a mărturisit că gospodăria lui fusese luată, că după mutare nu a mai călcat la nimeni și că nu fusese judecat niciodată. Nu a recunoscut că s-⁠ar fi adunat cu preotul, cu Lozgaciov, cu Mihailov și cu Nikandrov.

La 20 septembrie s-⁠a întocmit actul de acuzare, deși nu existau dovezi, iar la 3 octombrie troica NKVD l-⁠a osândit la moarte pe Vasile, pe preotul Andrei și pe țăranii Serghie și Spiridon. Au fost împușcați la 7 octombrie 1937, iar Semion Nikandrov, în vârstă de șaizeci și șapte de ani, a primit zece ani de lagăr. Preotul Andrei Bâstrov se născuse în 1873 în Zalesie, lângă Pskov, într-⁠o familie de preot, fusese învățător, apoi diacon (1897) și preot, fusese arestat în 1930 și se întorsese din exil în 1935.

Au fost canonizați în august 2000, la Sinodul Arhieresc jubiliar, pentru cinstire în toată Biserica. Sfântul este pomenit la 7 octombrie și, după stilul nou, la 7 februarie (dată mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 18 iulie (dată mobilă) în Soborul sfinților din Tver.