Vladimir Sokolov

Sfântul Sfințit Mucenic Vladimir Sokolov a fost protoiereu moscovit, născut în 1883 într-⁠o familie de preot și mort în lagărul de la Vorkuta, la 9 septembrie 1940. A fost canonizat în 2005 de Biserica Ortodoxă Rusă. Este pomenit la 9 septembrie, în ziua morții lui, adică la 27 august după calendarul vechi.

S-⁠a născut în satul Alexandrovo din ținutul Zvenigorod, gubernia Moscova, în familia preotului Ioan Gheorghievici Sokolov. În 1898 a terminat școala duhovnicească Zaikonospasski, iar în 1904 seminarul din Moscova. Între 1905 și 1907 a fost cântăreț la biserica Sfintei Maria Magdalena, de pe lângă secția copiilor mici a Institutului de orfani Nicolae I din Moscova. Din 1905 a fost învățător de cânt la școala parohială de la biserica Mântuitorului de pe Peski din Karetnîi Riad. În 1907 a fost mutat ca cântăreț la biserica Sfântului Pimen cel Mare din Novîe Vorotniki. În 1924 a fost hirotonit preot la aceeași biserică și apoi ridicat la rangul de protoiereu. În 1936 a fost mutat la biserica Sfinților Petru și Pavel de la poarta Iauza, iar în 1937 la biserica Acoperământului Maicii Domnului de pe Lîșcikova Gora.

În aprilie 1937 a fost arestat și închis în temnița Butârka din Moscova, unde a fost osândit la cinci ani de lagăr. A ispășit pedeapsa în Uhtpecilag, la Cibiu, și apoi în lagărul de la Vorkuta. S-⁠a săvârșit în detenție la 9 septembrie 1940 și a fost îngropat într-⁠un mormânt necunoscut la Vorkuta.