Agheu

Sfântul Prooroc Agheu (în forma ebraică Hagai) este al zecelea dintre cei doisprezece prooroci mici ai Vechiului Testament și cel dintâi dintre proorocii de după întoarcerea din robia babilonică. El a îndemnat poporul să zidească din nou Templul din Ierusalim. Numele lui înseamnă „sărbătorile mele”. Biserica Ortodoxă îl pomenește la 16 decembrie.

Vremea lui

Despre viața lui Agheu se știu foarte puține lucruri. Cartea îl numește doar „proorocul Agheu”, fără numele tatălui sau al locului de obârșie. Sinaxarul spune că a venit tânăr din Babilon la Ierusalim, după întoarcerea din robie, și că a prorocit împreună cu Sfântul Proroc Zaharia. Tradiția Bisericii îl socotește din seminția lui Levi, din neamul lui Aaron. Este pomenit și în Cartea lui Ezdra (5, 1; 6, 14), alături de Zaharia, ca sprijinitor al refacerii Templului.

Cei care se întorseseră în patrie au găsit un oraș în ruine. Au pus temelia noului Templu, dar lucrările s-⁠au oprit mulți ani din pricina împotrivirii vecinilor și a lipsurilor. Oamenii s-⁠au gândit mai întâi la casele lor, iar casa Domnului a rămas în ruină.

Proorocia

Cartea lui Agheu are numai două capitole și cuprinde patru cuvinte ale Domnului, rostite în anul al doilea al regelui Darius (520 înainte de Hristos), între luna a șasea și luna a noua. Ele sunt îndreptate către Zorobabel, cârmuitorul Iudeii, către marele preot Iosua și către popor. Primul cuvânt îi mustră pe cei care locuiau în case frumos lucrate, în timp ce casa Domnului rămânea în ruină (Agheu 1, 4). Prooroșul le arată că lipsurile și secetele lor vin din uitarea Casei lui Dumnezeu. Poporul a ascultat, iar în ziua a douăzeci și patra a lunii a șasea a început lucrul, cu făgăduința: „Eu sunt cu voi” (1, 13).

Al doilea cuvânt a încurajat pe cei care își aminteau de slava Templului lui Solomon și socoteau noul Templu neînsemnat. Agheu a vestit că slava casei de pe urmă va fi mai mare decât a celei dintâi și că în acel loc Domnul va da pace (2, 9). Biserica a înțeles aceste cuvinte ca o vestire a venirii lui Hristos în Templul zidit după robie. Cuvântul al treilea cheamă poporul la curăție și făgăduiește belșug după începerea lucrului. Al patrulea, către Zorobabel, vestește clătinarea cerurilor și a pământului, iar pe Zorobabel Domnul îl numește slujitorul Său și îl face asemenea unui inel cu pecete, adică ales (2, 23). Tâlcuitorii creștini văd aici o preînchipuire a lui Hristos, Care S-⁠a născut din neamul lui Zorobabel.

Templul a fost sfințit în anul 516 înainte de Hristos, în al șaselea an al lui Darius (Ezdra 6, 15).

Cinstirea

După tradiție, Agheu a fost îngropat la Ierusalim, împreună cu preoții, fiind din neamul lui Aaron. Biserica îl pomenește la 16 decembrie, în calendarul pe stil vechi.