Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Alexandru Iuzefovici

Preot

Preot din gubernia Vilna, mort ca mucenic în 1921 în Semirecie; din 2000 în Soborul noilor mucenici.

Prăznuire
13 decembriestil vechi 26 decembrie
Adormit
1921secolul XX
Locul
Semirechye

Viața

Sfântul Preot Mucenic Alexandru Iuzefovici a fost preot al Bisericii Ortodoxe Ruse în Asia Centrală și a primit cununa muceniciei prin împușcare la 17 ianuarie 1921, în regiunea Semireci. În anul 2000 a fost numărat în Soborul Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Rusiei.

S-⁠a născut în 1858 sau în 1860 în gubernia Vilna. A urmat două clase la seminarul învățătorilor și la optsprezece ani era deja citeț de psalmi. A fost trimis să slujească în Asia Centrală, cu binecuvântarea episcopului Alexandru (Kulcițki) al Turkestanului. În 1879 a fost numit citeț la biserica Sfântul Nicolae din stanița Lepsinskaia, în ținutul Sergiopol, iar în 1881 a fost mutat la biserica din satul Zaițevo. În acest timp a fost și ipodiacon, aflându-⁠se pe lângă biserica Sfintei Cruci a casei arhierești din Verni.

La 11 iunie 1882 a fost hirotonit diacon, iar la 18 iulie același an preot, la biserica Icoanei Maicii Domnului de la Kazan din satul Preobrajenskoe, ținutul Prjevalsk. De la 6 mai 1908 a predat Legea lui Dumnezeu la școala parohială de acolo. A fost al doilea preot, iar apoi paroh al bisericii din Preobrajenskoe.

Pentru ajutorul dat mănăstirii Sfintei Treimi de la Issîk-⁠Kul, lovită de cutremur, a fost răsplătit la 11 noiembrie 1885 cu brâul preoțesc. La 10 decembrie 1899 a primit skufia violetă pentru ridicarea bisericii din Preobrajenskoe, la 6 mai 1909 kamilavca, iar la 19 decembrie 1911 crucea pectorală de la Sfântul Sinod. În răscoala din 1916, el și familia lui au ocrotit refugiați și au adăpostit în biserică femei și copii. În 1917 a fost mutat la biserica Icoanei Maicii Domnului de la Kazan din satul Kara-⁠Balta, ținutul Aulie-⁠Ata, gubernia Sîrdaria.

A fost împușcat la 17 ianuarie 1921, în vremea instaurării puterii sovietice în Semireci. A fost reabilitat la 14 aprilie 1993. La 10 februarie 1999 a fost canonizat pentru cinstire locală de către eparhia Alma-⁠Ata, iar în anul 2000 Soborul Arhieresc Jubiliar, la propunerea aceleiași eparhii, l-⁠a numărat între Noii Mucenici și Mărturisitori ai Rusiei.

Prăznuiți în aceeași zi 13 decembrie