Sari la conținut

Sfânta Dreaptă

Rebeca

Strămoașa

Soția lui Isaac și mama gemenilor Esau și Iacov.

Prăznuire
13 decembriestil vechi 26 decembrie
Epoca
necunoscută
Locul
Aram-⁠Naharaim
Ceata
Drepți

Viața

Sfânta Dreaptă Rebeca este una dintre strămoașele poporului lui Israel, soția patriarhului Isaac și mama gemenilor Esau și Iacov. Povestea ei se află în Cartea Facerii. Biserica o pomenește între dreptii Vechiului Testament, în Duminicile Sfinților Strămoși și ale Sfinților Părinți dinaintea Nașterii Domnului, zile fără dată fixă.

Aleasă pentru Isaac

Rebeca era fiica lui Betuel Arameul, din Padan-⁠Aram, numit și Aram-⁠Naharaim, sora lui Laban și nepoata lui Nahor, fratele lui Avraam. După moartea Sarei, Avraam a hotărât să-⁠i găsească fiului său Isaac o soție din neamul lui, nu dintre fetele canaaneilor. A trimis în Mesopotamia pe slujitorul său, pe care tradiția îl numește Eliezer, cu daruri bogate.

La fântâna cetății lui Nahor, slujitorul s-⁠a rugat Domnului să-⁠i arate fata aleasă prin răspunsul ei: cea căreia îi va cere apă și va răspunde: bea, și voi adăpa și cămilele tale. Înainte de a sfârși rugăciunea, a ieșit Rebeca și a făcut întocmai. Era frumoasă și, mai ales, binevoitoare și grabnică la slujire. Slujitorul i-⁠a dat podoabe de aur, iar Laban și Betuel au socotit că lucrul vine de la Domnul. Când au întrebat-⁠o dacă pleacă, ea a spus: voi merge.

Isaac, care avea patruzeci de ani, a ieșit în câmp și a văzut-⁠o venind. Rebeca și-⁠a acoperit fața cu vălul. Isaac a dus-⁠o în cortul Sarei, mama lui, a luat-⁠o de soție și a iubit-⁠o, mângâiat după moartea mamei sale.

Gemenii

Rebeca a rămas fără copii douăzeci de ani, apoi Isaac s-⁠a rugat, iar Domnul a dăruit-⁠o cu doi fii. Pe când pruncii se loveau în pântecele ei, a întrebat pe Domnul, și El i-⁠a spus: două neamuri sunt în pântecele tău și două popoare se vor despărți din pântecele tău; unul va fi mai tare decât celălalt, iar cel mai mare va sluji celui mai mic. Apostolul Pavel pomenește aceste cuvinte în Epistola către Romani ca dovadă că alegerea lui Dumnezeu nu depinde de faptele omului (Romani 9, 10-13).

S-⁠au născut Esau, mai întâi, și Iacov, ținându-⁠l de călcâi. Isaac îl iubea pe Esau, vânătorul, iar Rebeca îl iubea pe Iacov, cel liniștit, care sta în corturi. În Gherar, de frica locuitorilor, Isaac a spus că Rebeca este sora lui, iar regele Abimelec a descoperit adevărul. Soțiile hetite ale lui Esau au adus amărăciune în casa lor.

Binecuvântarea

Când Isaac a îmbătrânit și a orbit, i-⁠a poruncit lui Esau să vâneze și să pregătească o mâncare, ca să-⁠l binecuvânteze. Rebeca a auzit și a pus la cale ca Iacov să vină în locul fratelui său: a pregătit din turmă doi iezi, l-⁠a îmbrăcat pe Iacov cu hainele lui Esau și i-⁠a pus pe brațe piei de ied. Iacov a luat binecuvântarea de întâi născut.

Când a aflat că Esau vrea să-⁠l omoare, Rebeca l-⁠a trimis pe Iacov la fratele ei Laban, în Haran, pentru câteva zile, nădăjduind că mânia lui Esau va trece. Cărțile nu spun că ea l-⁠a mai văzut. Fiicele lui Laban, Lea și Rahela, au devenit soțiile lui Iacov. Doica ei, Debora, a murit mai târziu lângă Betel și a fost îngropată sub un stejar (Facerea 35, 8).

Sfârșitul

Cartea Facerii nu spune când a murit. Spune doar că a fost îngropată lângă Isaac în peștera Macpela, de lângă Hebron, în care odihnesc și Avraam și Sara, Iacov și Lea. Tradiția iudaică adaugă amănunte despre vârsta ei și despre minunile cortului, dar Scriptura nu le dă. Unii cercetători se îndoiesc de existența istorică a personajului, însă pentru Biserică ea rămâne strămoașa lui Hristos după trup.

Prăznuiți în aceeași zi 13 decembrie