Andrei Oslebea

Cuviosul Andrei Oslebea (Rodion Oslebea) este un monah-⁠ostaș, socotit după tradiție monah al Lavrei Sfintei Treimi a Sfântului Serghie de Radonej, vestit prin partea lui în bătălia de la Kulikovo, din 1380, alături de Alexandru Peresvet. Biserica Rusă îi cinstește pe amândoi între cuvioși și îi pomenește la 7 septembrie. Sursele nu se potrivesc asupra amănuntelor vieții lui și mulți cercetători socotesc că poveștile despre cei doi monahi luptători sunt în bună parte o născocire literară.

Numele

Tradițional se socotește că în monahism a primit numele Andrei. Alt nume dat lui, Rodion, este socotit de Biserica Rusă rezultatul unor neînțelegeri; unele izvoare îl iau ca nume din lume, altele ca nume monahal.

Ce spun izvoarele

Înainte de călugărie era boier din Liubutsk și militar. După Povestea bătăliei lui Mamai, scrisă în secolul al XV-⁠lea, a fost, cu binecuvântarea Sfântului Serghie de Radonej, în oastea marelui cneaz Dimitrie Donskoi, împotriva tătarilor, împreună cu monahul Alexandru Peresvet, și a luat parte la bătălia de la Kulikovo. În 1380 Sfântul Serghie le-⁠a pus lor schima, adică treapta cea mai înaltă a lepădării monahale de lume. Un cronograf din 1516-1522 spune că Oslebea a fost primul luptător în duel în bătălie, dar lucrările mai târzii pomenesc doar pe Peresvet.

După cea mai răspândită versiune, a murit la Kulikovo, dar Povestea nu pomenește moartea lui. Documente din 1389-1392 îl pomenesc ca boier la curtea mitropolitului, iar unele izvoare spun că a mers la Țarigrad într-⁠o solie a lui Dimitrie Donskoi. Numele lui Oslebea purtau și boieri reali de la curtea mitropolitului, dar aceștia nu erau monahi. Cercetătoarea Kati Parppei socotește că, deși Peresvet și Oslebea ar fi putut fi persoane istorice, includerea lor în Poveste ca doi monahi luptători este fără îndoială o născocire. Se spune că ar fi avut trei fii: Iacov, ucis la Kulikovo, Achinf, boier la curtea mitropolitului, și Rodion, boier trimis într-⁠o solie la împăratul bizantin în 1398.

Mormântul și cinstirea

Se spune că a fost îngropat lângă Peresvet, în preajma bisericii Nașterea Maicii Domnului din Vechiul Simonov, lângă Moscova, într-⁠un mic cavou de piatră. La sfârșitul secolului al XVIII-⁠lea cavoul a fost desfăcut, iar în 1849-1855 trapeza și clopotnița s-⁠au refăcut, așa că mormântul s-⁠a aflat în interiorul trapezei. Pe locul presupus se află azi o piatră funerară de lemn. Nu se știe cu exactitate când a început cinstirea, dar în mijlocul secolului al XVII-⁠lea numele lui Peresvet și Oslebea se aflau în calendarul sfinților din mineiul lui Simon Azarin, iar la sfârșitul secolului în Descrierea sfinților ruși. Sunt pomeniți la 7 septembrie, în Duminica tuturor sfinților din Rusia și în soboarele sfinților din Moscova, Tula, Briansk și Radonej. Pe numele lui au fost botezate o corabie de război rusă pierdută la Tsushima și o navă de desant de azi.