Apostol cel Nou

Sfântul Nou Mucenic Apostol cel Nou a fost un tânăr grec din Pelion, ucis pentru credința în Hristos la Constantinopol, în 1686, la nouăsprezece ani. S-⁠a născut în 1667 la Agios Lavrentios, în Magnezia, a rămas orfan la cincisprezece ani și a lucrat ca ajutor într-⁠o cârciumă din Constantinopol. A fost decapitat lângă Cornul de Aur, iar Biserica îl pomenește la 16 august. Capul lui se păstrează astăzi în Mitropolia Dimitriadei, în ținutul în care s-⁠a născut.

Copilăria și plecarea la Constantinopol

Se numea Apostol Stamatiu. Tatăl lui era Costa Stamatiu, iar mama, Melo. Sursele grecești și sârbești spun că s-⁠a născut la Agios Lavrentios din Pelion, în Magnezia (cea sârbă îl pune în Tesalia). La cincisprezece ani a rămas orfan, iar în 1682 a plecat la Constantinopol, unde a muncit într-⁠o cârciumă. Știa bine limba turcă.

Treburile satului lui

După vreo patru ani de ședere în oraș, locuitorii satului lui de baștină, apăsați de dări nedrepte, au hotărât să meargă la trimișii sultanului și să ceară o scădere a lor. Și-⁠au ales o delegație de săteni care să-⁠i reprezinte și au obținut într-⁠adevăr o ușurare, după care s-⁠au întors. Voievodul însă nu a primit actele trimișilor sultanului, pe care le-⁠a socotit false, a arestat trei dintre membrii delegației, i-⁠a dus el însuși la Constantinopol și a cerut să fie închiși pentru înaltă trădare.

Aflând aceasta, consătenii lor au trimis la Constantinopol altă delegație, ca să se adreseze mamei sultanului (Valide Hanum Kösem) și să ceară eliberarea lor. Nu știau cum și unde să se ducă, așa că Apostol s-⁠a oferit să-⁠i ajute, căci cunoștea și turcește. A luat el însuși jalba scrisă de săteni și a dat-⁠o unui înalt dregător al sultanului. Acela primise însă deja porunci de la voievodul din Pelion. Apostol a fost arestat și dat voievodului, ca să fie pedepsit pentru îndrăzneală. Voievodul a poruncit să fie pus în lanțuri și a cerut de la el haraciul pe patru ani, cât lipsise din sat. Se temea însă ca ceilalți din delegație să nu se plângă chiar mamei sultanului, și se gândea să-⁠i lase până la urmă liberi pe cei trei închiși și pe Apostol. Un consătean de-⁠al lui Apostol, din pizmă că un copil sărac și neînsemnat ar putea fi socotit binefăcătorul locului lui, l-⁠a pârât că el a stârnit toată treaba și că, dacă ar fi liber, ar vorbi cu siguranță de rău pe voievod la palat. Atunci voievodul a poruncit să fie chinuit fără milă până la moarte.

Încercarea de a-⁠l face să se lepede

După o încercare nereușită de a fugi, voievodul a vrut să-⁠l silească să treacă la islam, începând cu tăierea împrejur, dar nu a izbutit. Apostol a spus că e creștin și credința nu și-⁠o va schimba. A fost dus apoi la mari dregători religioși, care au încercat și ei să-⁠l convingă, făgăduindu-⁠i bogății și slavă, dar Apostol nu s-⁠a clintit. Le spunea doar: „Nu mai întârziați și nu vă pierdeți vremea, ce aveți de făcut faceți repede. Orice moarte mi-⁠ați da, o voi primi cu osârdie pentru Hristosul meu. Vreți să mă ardeți? Să strâng eu lemnele și să pregătesc focul. Vreți să mă spânzurați? Să-⁠mi fac singur ștreangul. Vreți să-⁠mi tăiați capul? Dați-⁠mi sabia să o ascut eu cât trebuie.” Nereușind nimic, vizirul a poruncit în cele din urmă să fie decapitat.

Mărturisirea

După o noapte de chinuri, a fost dus înainte de revărsatul zorilor într-⁠un loc de lângă Cornul de Aur și a așteptat acolo călăul. Acesta l-⁠a lovit mai întâi de trei ori în gât cu arma lui, apoi l-⁠a apucat de păr și i-⁠a tăiat capul. Apostol a mărturisit la nouăsprezece ani, la 16 august. Izvorul sârbesc dă anul 1684, dar, dacă s-⁠a născut în 1667 și avea nouăsprezece ani, anul potrivit este 1686. Cărțile despre viața lui spun că, după execuție, oamenii care făcuseră osânda au văzut de departe o mare mulțime mergând spre trupul lui, și, crezând că sunt creștini, au alergat într-⁠acolo, dar n-⁠au văzut pe nimeni, ci doar trupul mort. Au aruncat trupul în mare și au dus capul vizirului, ca dovadă a execuției.

Cinstirea

Creștinii care văzuseră martiriul au cerut, prin Patriarhie, să li se dea capul ca să-⁠l îngroape. După ce li s-⁠a dat, l-⁠au pus într-⁠o casetă de argint și l-⁠au dat bisericii Sfântul Dimitrie din Tatavla (azi Kurtuluș). Mai târziu, un consătean al lui Apostol a luat capul și l-⁠a dus în patria lui, în casa sfântului, care între timp ajunsese biserică în cinstea lui. Astăzi capul se află în Sfânta Mitropolie a Dimitriadei și Almirosului, în Magnezia. Biserica Ortodoxă îl socotește sfânt, iar pomenirea lui se face la 16 august.