Arcadie de la Torjok

Cuviosul Arcadie de la Torjok (Arcadie Novotorjski) a fost monah, ucenic și tovarăș de nevoință al Cuviosului Efrem de la Novîi Torg (Torjok). A murit în jurul anului 1077 și este cinstit în Biserica Rusă ca unul dintre cuvioși, dar nu printr-⁠o canonizare generală: izvoarele vorbesc de o canonizare locală din veacul al XVI-⁠lea.

Efrem a fost în slujba cneazului Boris. Când Sviatopolc cel Blestemat l-⁠a ucis pe Boris, Efrem a plecat spre nordul Rusiei și a întemeiat în Torjok, numit și Novîi Torg, o biserică pentru primirea străinilor, adică a călătorilor. Mai târziu, pe malul râului Tverța, el a ridicat împreună cu Arcadie o biserică și apoi o mănăstire, închinată sfinților mucenici cneji Boris și Gleb.

Slujba lui Arcadie, păstrată în copii din veacurile al XVII-⁠lea și al XVIII-⁠lea, spune că încă din tinerețe a primit tunderea în monahism în mănăstirea Cuviosului Efrem, chiar de la acesta, și a crescut acolo duhovnicește, urmând pilda îndrumătorului său. A fost îngropat în pridvorul de la ușile de apus ale catedralei Boris și Gleb din mănăstirea lor din Torjok.

Canonizarea lui pentru cinstire locală s-⁠a făcut, după toate semnele, în anii 1584 până în 1587, când a fost canonizat pentru cinstire locală și Efrem. La 11 iulie 1677, cu binecuvântarea mitropolitului Corneliu al Novgorodului și Velikie Luki, în vremea arhimandritului Eustatie, au fost aflate cu mare solemnitate moaștele neputrezite ale lui Arcadie. La 21 iulie 2019 părticele din moaștele lui au fost dăruite mănăstirii Boris și Gleb din Torjok de Patriarhul Chiril al Moscovei.

La sfârșitul veacului al XVII-⁠lea cinstirea lui s-⁠a contopit cu cea a Cuviosului Arcadie de la Viazma (mort în 1592), și au apărut icoane cu inscripția „Cuviosul Arcadie, făcătorul de minuni din Viazma și Novotorjsk”. Din această unire a fost numit Arcadie Novotorjski și Viazemski în Soborul sfinților din Smolensk, rânduit în 1984. Izvoarele noastre nu dau o zi sigură de pomenire.