Asclepiade din Smirna

Sfântul Mucenic Asclepiade din Smirna a pătimit în vremea prigoanei lui Deciu (249-251) în cetatea Smirna, împreună cu preoții Pioniu și Lin și cu mucenițele Savina și Macedonia. Smirna era un oraș de negoț vestit în vechime, pe malul de răsărit al Mării Egee. Biserica ei fusese întemeiată de Sfântul Apostol Ioan Teologul și s-⁠a slăvit prin tăria mărturisitorilor lui Hristos. Pomenirea lor se face la 24 martie; numele lor nu este cuprins în calendarul de astăzi al Bisericii Ruse.

Aflând de începutul prigoanei, Pioniu, Savina și Asclepiade s-⁠au pregătit pentru suferință în post aspru și rugăciune mai deasă. Pioniu a luat trei lanțuri împletite și le-⁠a pus pe el și pe tovarășii lui. Sfinții au fost prinși de prigonitori la 23 februarie, în ziua pomenirii Sfântului Sfințit Mucenic Policarp, episcop al Smirnei († 167), zi de sărbătoare pentru toți creștinii din Smirna. După o scurtă cercetare, au fost duși la închisoare. În temniță, Pioniu și tovarășii lui l-⁠au întâlnit pe Lin, preot al bisericii mari din Smirna, și pe o femeie, Macedonia, din satul Carina, și ei legați în lanțuri pentru mărturisirea Numelui Domnului. Mulți credincioși îi vizitau, aducându-⁠le fiecare ce putea, dar sfinții dădeau tot temnicerilor. Veneau la Pioniu și cei care odată fuseseră creștini, dar de frica chinurilor aduseseră jertfă idolilor, și îi cereau rugăciunile. Pioniu a plâns amar pentru cei slabi la suflet și i-⁠a îndemnat să nu se deznădăjduiască, ci să se pocăiască din inimă și să se întoarcă iar cu toată inima la Hristos. După multe chinuri, la 11 martie 250 Sfântul Pioniu a fost răstignit pe o cruce. Crucea a fost încunjurată cu lemne și aprinsă. Când focul s-⁠a stins, toți au văzut trupul sfântului întreg, fără vătămare, nearsă fiind nici părul capului. Chipul lui era luminos și strălucea de harul dumnezeiesc.