Dimitrie Klepinin

Sfântul Preot Mucenic Dimitrie Klepinin (1904-1944) a fost preot al parohiei rusești din Paris, colaborator al maicii Maria Skobțova în opera de ajutorare a săracilor și, în timpul ocupației germane, salvator al evreilor. A murit la 9 februarie 1944 în lagărul Dora, aparținând de Buchenwald. Patriarhia Ecumenică l-⁠a canonizat în anul 2004. Se pomenește la 20 iulie.

Tinerețea

S-⁠a născut la 14 aprilie 1904 la Piatigorsk, în familia arhitectului Andrei Nikolaevici Klepinin și a Sofiei Alexandrovna, născută Stepanova. În 1920 familia a emigrat la Constantinopol, în 1922 s-⁠a mutat la Belgrad, iar în 1925 el a ajuns în Franța și a intrat la Institutul Teologic Sfântul Serghie din Paris. Acolo a fost fiul duhovnicesc al protoiereului Serghie Cetverikov și membru al cercului studenților ortodocși. A absolvit în 1929, a plecat în America cu o bursă la un seminar teologic din New York, în 1930 a lucrat în Iugoslavia, la minele de aramă din Bor, și s-⁠a întors în Franța în 1931. Între 1931 și 1937 a fost citeț la biserica Intrarea în biserică. A luat parte la Mișcarea creștină a studenților ruși și a fost unul dintre întemeietorii, în 1935, ai organizației de binefacere Lucrarea ortodoxă și ai căminului pentru emigranții ruși săraci de pe strada Lourmel din Paris.

În 1937 s-⁠a căsătorit cu Tamara Baimakova și în același an a fost hirotonit diacon și preot, ajutor al egumenului bisericii Intrarea în biserică. În 1938 a fost egumen al bisericii Sfânta Treime din Ozoir-⁠la-⁠Ferrière, lângă Paris, iar din 1939 al bisericii de casă Acoperământul Maicii Domnului de la căminul din strada Lourmel.

Salvarea evreilor

În timpul ocupației Parisului a luat parte la Rezistență și la Comitetul de ajutorare a deținuților din lagărul Royallieu din Compiègne. În iulie 1942, când au început arestările în masă ale evreilor, mama Maria și părintele Dimitrie au început să-⁠i salveze. El a botezat pe cei care cereau Botezul și a dat certificate false celor care nu voiau să primească Taina. A eliberat sute de certificate false de botez și de apartenență la parohia Acoperământul. Mulți evrei au scăpat de arestare, iar unii au reușit să părăsească zona de ocupație și să plece în alte țări.

La 8 februarie 1943 a fost arestat de Gestapo, cu alți colaboratori ai Lucrării ortodoxe, și închis la Royallieu din Compiègne, apoi în lagărul subteran Dora. Protoiereul Serghie Hakkel a povestit că a fost interogat patru ore și nu s-⁠a justificat. Un ofițer Gestapo i-⁠a oferit libertatea cu condiția să nu mai ajute evrei. El i-⁠a arătat crucea pectorală cu Răstignirea și l-⁠a întrebat dacă îl cunoaște pe acest Evreu. A fost lovit peste față. Ofițerul a spus că popa s-⁠a pierdut singur, pentru că a afirmat că, dacă ar fi eliberat, ar face la fel ca înainte.

În ultima scrisoare din lagăr a scris că a fost trimis neașteptat în Germania, că are deplina conștiință a voii lui Dumnezeu și a începutului unei noi ascultări bisericești și că Hristos este cu ei, iar tot ce îl înconjoară e nesemnificativ în fața dragostei Lui. La Dora a refuzat insigna care arăta că este din Franța, ca să-⁠și împartă soarta cu rușii din Rusia sovietică, tratați și mai rău. Își împărțea pachetele cu deținuții flămânzi și își pierdea puterile. Deținuții au cerut ca el, care părea un bătrân bolnav, să fie trecut la o muncă ușoară, dar când a fost întrebat de vârstă, a spus treizeci și nouă. A murit de boală și istovire la 9 februarie 1944, după un martor, de pneumonie, pe podeaua murdară a așa-⁠numitei infirmerii, fără medicamente. Trupul a fost dus probabil la crematoriul de la Buchenwald.

Cinstirea

Statul Israel i-⁠a acordat titlul de Drept între popoare, iar numele lui este înscris la memorialul Yad Vashem din Ierusalim. La 16 ianuarie 2004 a fost canonizat de Sinodul Patriarhiei Ecumenice, în același timp cu monahia Maria (Skobțova), Gheorghe Skobțov și Ilia Fondaminski. Proslăvirea s-⁠a făcut la 1-2 mai 2004 în catedrala Alexandru Nevski din Paris, cu participarea creștinilor din mai multe confesiuni. Arhiepiscopul Parisului, cardinalul Lustiger, a spus că Biserica Catolică îi va cinsti și ea ca sfinți și ocrotitori ai Franței. O sursă greacă spune că i-⁠a canonizat Biserica Rusă, ceea ce este o greșeală.