Dorotei de Gaza

Cuviosul Dorotei de Gaza, numit și Avva Dorotei, a fost un monah și egumen din Palestina secolului al VI-⁠lea. Învățăturile lui pentru monahi, scrise simplu și plin de dragoste, sunt citite de veacuri în mănăstiri și de toți cei care caută smerenia.

Ucenicul marilor bătrâni

În tinerețe a primit o educație aleasă și, după propria mărturisire, iubea atât de mult cartea, încât uita de mâncare și de somn. A intrat apoi în obștea Avvei Serid, de lângă Gaza, unde s-⁠a încredințat povățuirii Sfinților Varsanufie cel Mare și Ioan Prorocul, doi bătrâni zăvorâți care răspundeau în scris celor ce le cereau sfat.

În mănăstire a fost rânduit la primirea străinilor și a întemeiat o bolniță, pe care a îngrijit-⁠o cu multă dragoste. A slujit o vreme și ca ucenic al Sfântului Ioan, învățând ascultarea și tăierea voii proprii.

I s-⁠a încredințat povățuirea tânărului Dositei, venit în mănăstire bolnav și fără nici o pregătire. Prin ascultare desăvârșită, acesta a ajuns în câțiva ani la sfințenie, iar Biserica îl cinstește pe Cuviosul Dositei ca sfânt.

Egumenul și învățătorul

După moartea bătrânilor, Dorotei a întemeiat o mănăstire în apropiere și a devenit egumenul ei. Pentru ucenicii lui a rostit învățături despre smerenie, conștiință, frica de Dumnezeu, neosândirea aproapelui și păzirea de mânie. Este bine cunoscută pilda lui despre cerc: cu cât oamenii se apropie de Dumnezeu, care este în centru, cu atât se apropie și unii de alții.

A trecut la Domnul în a doua jumătate a secolului al VI-⁠lea. Învățăturile lui au fost traduse în multe limbi, iar Biserica îl pomenește la 13 august, iar în unele calendare și în luna iunie.