Sari la conținut

Sfântul Cuvios

Evghenie din Bitinia

Cuvios din Bitinia, pomenit în calendarul Bisericii Ortodoxe.

Prăznuire
12 februariestil vechi 25 februarie
Epoca
secolul VI

Viața

Sfântul Cuvios Evghenie din Bitinia a trăit la începutul veacului al VI-⁠lea în Bitinia, în nord-⁠vestul Asiei Mici, împreună cu fiica sa, Sfânta Cuvioasă Maria, numită Marin. Rămas văduv, Evghenie a hotărât să intre într-⁠o mănăstire, dar fiica lui nu a vrut să se despartă de el și l-⁠a însoțit, îmbrăcată bărbătește. Au intrat împreună într-⁠o mănăstire nu departe de Alexandria, unde Maria a primit numele Marin.

„Fratele” Marin a sporit mult în virtuți, deosebindu-⁠se prin smerenie și ascultare. Când după câțiva ani i-⁠a murit tatăl, Evghenie, Maria și-⁠a întețit nevoințele și a primit de la Domnul darul de a vindeca pe cei stăpâniți de duhuri necurate. Odată „monahul” Marin, între alți frați, a fost trimis la grădinile mănăstirii și a trebuit să înnopteze la o casă de oaspeți. Fiica stăpânului, care păcătuise cu unul dintre oaspeți, l-⁠a învinuit pe „monah”, numindu-⁠l pricina căderii ei.

Tatăl ei s-⁠a plâns egumenului, care l-⁠a alungat pe „fratele păcătos”. Cuvioasa nu a spus nicio vorbă în apărarea ei și a început să locuiască lângă zidul mănăstirii. Când fata a născut un băiat, stăpânul casei de oaspeți l-⁠a adus la Marin, a lăsat tăcut pe nepotul său și a plecat. Sfânta a primit pruncul și l-⁠a crescut. După trei ani, frații l-⁠au rugat pe egumen să-⁠l primească din nou pe „monahul Marin”.

Egumenul, care a cedat foarte greu, i-⁠a dat „fratelui Marin” cele mai grele ascultări, pe care cuvioasa le împlinea cu cea mai mare osârdie, continuând să-⁠și crească pe presupusul ei fiu.

După alți trei ani, sfânta s-⁠a mutat în pace la Domnul în chilia ei. Frații veniți au văzut pe „monahul” răposat și pe băiatul plângând deasupra lui. Când au început să o gătească pentru înmormântare, taina ei s-⁠a descoperit. Egumenul a cerut cu lacrimi iertare de la cea adormită, iar după el și stăpânul casei de oaspeți. Trupul cuvioasei Maria a fost îngropat cu cinste în mănăstire.

Fiica stăpânului a venit la mormântul sfintei, și-⁠a mărturisit păcatul și s-⁠a vindecat îndată de boala stăpânirii demonice. Băiatul crescut de cuvioasă a primit mai târziu rânduiala monahală. Moaștele sfintei au fost mutate la Constantinopol, iar de acolo, în 1113, duse la Veneția.

Evghenie și Maria sunt pomeniți la 25 februarie (stil nou).

Prăznuiți în aceeași zi 12 februarie