Gimnasie din Bizanț

Sfântul Mucenic Gimnasie din Bizanț este pomenit în calendar între tovarășii Sfântului Mucenic Calistrat, deși textul pe care ne sprijinim nu-⁠i dă lui însuși un loc anume în povestire. Spunem mai jos istoria lui Calistrat și a ostașilor lui.

Calistrat era din Cartagina. Bunicul lui, Neoscor, slujise sub împăratul Tiberiu în Palestina, în subordinea lui Pilat din Pont, și fusese martor la Patimile, moartea și Învierea Domnului. Tatăl lui era creștin și l-⁠a crescut în credință. Ca și tatăl, Calistrat a ajuns ostaș, cu purtare bună și blândă între tovarășii păgâni. Noaptea se scula la rugăciune. Un ostaș care dormea lângă el l-⁠a auzit chemând numele lui Iisus Hristos și l-⁠a pârât comandantului, care a vrut să-⁠l silească să aducă jertfe idolilor. Calistrat a refuzat cu hotărâre. A fost bătut și târât, rănit, pe pietre ascuțite, apoi cusut într-⁠un sac de piele și aruncat în mare. Sacul s-⁠a rupt de o stâncă, iar sfântul, sprijinit de delfini, a ieșit nevătămat pe uscat. Văzând minunea, patruzeci și nouă de ostași au crezut în Hristos.

Comandantul i-⁠a aruncat în temniță pe Calistrat și pe cei credincioși, după ce i-⁠a bătut fără milă. În închisoare, Calistrat a propovăduit și a întărit pe ostași pentru mucenicie. Aduși din nou la judecată, ei au mărturisit credința și au fost legați de mâini și de picioare și aruncați într-⁠un iaz, dar legăturile s-⁠au rupt. Stăteau în apă cu fețe luminoase, bucurându-⁠se de botezul lor prin mucenicie. Deasupra capetelor li se vedea o cunună de lumină și se auzea un glas: „Îndrăznește, Calistrat, cu turma ta, și mergi să te odihnești în lăcașurile veșnice”. Pământul s-⁠a cutremurat, iar un idol din apropiere s-⁠a prăbușit și s-⁠a spart. Alți o sută treizeci și cinci de ostași au crezut în Domnul Iisus Hristos.

Comandantul s-⁠a temut de o răscoală în oaste și nu i-⁠a mai judecat; l-⁠a închis iar pe Calistrat cu ceata lui. Noaptea, mucenicii au fost tăiați în bucăți cu săbiile. Rămășițele le-⁠au îngropat cei o sută treizeci și cinci de ostași rămași în viață, iar mai târziu, la locul chinurilor, s-⁠a zidit o biserică, după cum prezisese sfântul. Mucenicii sunt pomeniți la 10 octombrie (stil nou).