Lazăr Galesiotul

Cuviosul Lazăr Galesiotul (în lume Leon) a fost un monah și stâlpnic bizantin din secolul al XI-⁠lea, întemeietorul unei obști monahale pe muntele Galesios, lângă Efes. Biografia lui, scrisă de ucenicul său Grigorie Chelarul, este o sursă prețioasă pentru viața monahală a vremii. Se pomenește la 7 noiembrie, ziua adormirii, și la 17 iulie, ziua mutării moaștelor, după calendarul vechi.

Viața

S-⁠a născut lângă Magnezia, în Lidia, într-⁠o familie de țărani, cu numele Leon, iar părinții, Nichita și Irina, erau evlavioși. Anul nașterii nu se cunoaște cu siguranță: se dau 967, 972 sau 981, iar un manuscris spune că a murit la șaptezeci și doi de ani, de unde 981. A murit la 7 noiembrie 1053 după cele mai multe surse (alte date dau 1054 sau 1055).

După școala primară a plecat de acasă la Attaleia ca să se facă monah. Părinții l-⁠au dus întâi la mănăstirea Orivon, unde să citească cărți sfinte. Voia să meargă la Ierusalim, la Mormântul Domnului, și pe drum a fost aproape să fie vândut ca rob sarazinilor de un monah care mergea cu el, dar un creștin care știa armeana a auzit tocmai atunci tocmeala și l-⁠a salvat. A ajuns la vestita Lavră a Sfântului Sava din Palestina, unde a primit tunderea, a fost hirotonit preot și a petrecut zece ani în rugăciune, post și ascultare. Apoi s-⁠a întors în ținutul natal, după viață a plecat spre Sevastia și Roma ca să se închine apostolilor Petru și Pavel și, pe drum, a urcat și coborât muntele Argeos în adâncul iernii, cântând psalmi, înfruntând vremea grea, un urs și câini care atacau. S-⁠a retras o vreme în pustie și s-⁠a așezat apoi pe muntele Galesios, lângă Efes și Smirna, unde a trăit ca stâlpnic. O sursă ucraineană spune că într-⁠o noapte a văzut un stâlp de foc și a auzit îngeri cântând: Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui, și că a ridicat acolo o biserică a Învierii, la care a ajutat împăratul Constantin Monomahul. Un manuscris spune că trupul lui a semnat, cu ajutorul monahului Chiril, regula pentru călugări.

Obștea și scrierea vieții

A întemeiat trei mănăstiri pe muntele Galesios. Monahii trăiau în chilii separate, nu în viața de obște a celor mai multe mănăstiri, și li se îngăduia să câștige din meșteșugul mâinilor. Domnul i-⁠a dat darul minunilor și al proorociei. Viața lui a fost scrisă de ucenicul lui Grigorie Chelarul și refăcută în secolul al XIII-⁠lea de patriarhul Grigorie al II-⁠lea al Ciprului. Cum arată Kazhdan, are puține minuni supranaturale și multe scene bogate în amănunte de zi cu zi, precum furturi, certuri, călătorii și vizite, iar Constantinopolul este înfățișat ca o cetate îndepărtată și plină de primejdii. După o sursă, a fost îngropat de ucenici în stâlpul pe care s-⁠a nevoit.