Leonid de la Ustnedumsk

Cuviosul Leonid de la Ustnedumsk a fost ieromonah rus, născut în 1551 și mort, după unul dintre izvoarele noastre, la 17 iulie 1654, la o vârstă de peste o sută de ani. A întemeiat mănăstirea de pe malul râului Luza, în ținutul Ustiug, unde a așezat icoana Maicii Domnului Călăuzitoarea. Este pomenit la 17 iulie, iar la 8 octombrie în soborul sfinților din Viatka. A fost canonizat pentru cinstire în toată Biserica Rusă în 2016.

Plugarul chemat în vis

Surse diferite dau locuri diferite pentru naștere: unul spune ținutul de azi al Iaroslavlului, în satul Șekinski din raionul Pașehonie, altul regiunea Novgorodului. Părinții lui, Filip și Ecaterina, au fost țărani, l-⁠au crescut în credința ortodoxă și l-⁠au ajutat să învețe a citi. Primii cincizeci de ani ai vieții a lucrat pământul.

În 1603, în vis, i s-⁠a arătat Maica Domnului și i-⁠a poruncit să meargă la schitul Sfântul Nicolae din Morjegî de pe Dvina, să ia de acolo icoana ei Călăuzitoarea (Odighitria), să o ducă în ținutul Ustiugului, la râul Luza, lângă muntele Turina, să ridice o biserică în numele ei și să trăiască acolo până la moarte. Leonid a socotit că a fost doar un vis, dar și-⁠a lăsat lucrul și a plecat la mănăstirea Kojeozero, pe insula Lopski. A stat acolo un an, după unele date trei, cu însoțitorul Nicodim, venit de la Moscova, sub îndrumarea bătrânului Serapion.

După ce descoperirea s-⁠a repetat în vis, Leonid a plecat pe Onega, la Solovki, să se închine moaștelor Sfinților Zosima și Savatie, și a mai rămas acolo trei ani. Când visul a venit a treia oară, a luat binecuvântarea egumenului și s-⁠a dus la schitul din Morjegî. A trudit acolo un an, fără să spună nimănui descoperirea. Atunci Maica Domnului i-⁠a arătat din nou, de data aceasta indicând locul precis din care să ia icoana. Leonid a spus egumenului și fraților ce văzuse, a primit icoana și a pornit cu ea spre râul Luza și muntele Turina.

Întemeierea mănăstirii

S-⁠a așezat la optzeci de verste de Ustiug, la gura râului Iakușița, lângă biserica Învierii lui Hristos, și a făcut o colibă mică. Locul nu era bun pentru o biserică, fiind prea mlăștinos, și în curând locuitorii l-⁠au alungat. Rătăcind prin pădure pe malul Luzei, a întâlnit un țăran înstărit, Nikita Nazarov, care, aflând toate cele petrecute, a dat pentru biserică locul în care s-⁠au întâlnit. Bătrânul și-⁠a făcut aici o chilie și a căpătat treptat respectul credincioșilor din jur, care au zidit o capelă pentru icoană.

Leonid a plecat la Rostov, la mitropolitul Filaret, pentru binecuvântarea de a zidi o biserică. Filaret a binecuvântat zidirea, l-⁠a hirotonit preot și i-⁠a dat antimis pentru sfințirea bisericii. Biserica a fost ridicată și sfințită în numele Intrării în biserică a Maicii Domnului, iar icoana Călăuzitoarea a fost mutată în ea din capelă. Pentru zidirea mănăstirii, deși bătrân, a hotărât să scurgă locul mlăștinos. A suferit mult de căldură și de înțepăturile insectelor și a fost mușcat de un șarpe, dar a rămas în viață. Cum locul era acoperit de apele revărsate ale Luzei în fiecare primăvară, s-⁠a hotărât să se ridice mănăstirea lângă acolo, pe un promontoriu al Lacului Negru.

Noua biserică a fost sfințită, în anul 7160 de la facerea lumii (în jurul lui 1652), în numele Intrării în biserică a Maicii Domnului, cu un paraclis al Sfintei Mari Mucenițe Paraschiva-⁠Vinerea. Icoana făcătoare de minuni a fost dusă cu alai în biserica nouă. Un izvor sârb spune că porecla Ustnedumski vine de la mușcătura de șarpe, la care sfântul nu voia nici să se gândească, nici să vorbească.

Cinstirea

Sfântul a adormit în Domnul, după un izvor, la 17 iulie 1654. La 3 februarie 2016, prin hotărârea Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost canonizat pentru cinstire în toată Biserica. În februarie și martie 2018, cu binecuvântarea patriarhului Chiril, s-⁠au făcut lucrări arheologice în curtea bisericii Intrării în biserică din satul Ozera, raionul Luza, regiunea Kirov, ca să se găsească moaștele sfântului. La 18 iunie 2019 patriarhul Chiril a binecuvântat cinstirea moaștelor cuviosului Leonid.