Monan

Monan a fost un misionar creștin din Fife, în Scoția, probabil de neam gael, în veacul al VI-⁠lea după un izvor (după altul, în al VI-⁠lea sau al VII-⁠lea sau chiar în al IX-⁠lea). Despre el se știe puțin, iar cinstirea lui, pomenită la 1 martie, vine din tradiția medievală scoțiană, nu dintr-⁠un act de canonizare cunoscut. Despre istoricitatea lui sunt păreri deosebite.

Singura descriere a vieții lui este în Breviarul din Aberdeen (Brevarium Aberdonense), tipărit la Edinburgh în 1509 și 1510. Povestirea are numeroase greșeli vădite. După ea, Monan a fost crescut de Sfântul Adrian al Scoției, de la care a primit și hirotonia de preot. Mult timp a slujit la biserica Sfântului Adrian, apoi a fost trimis să propovăduiască pe insula May, în golful Firth of Forth. După ce a biruit acolo superstițiile și multe alte nelegiuiri și obiceiuri rele și a lăsat bisericile insulei în bună stare, sfântul a plecat în ținutul Fife, în sud-⁠estul Scoției. Acolo a fost ucis, luptând, împreună cu peste șase mii de alți creștini, împotriva armatei păgâne a danezilor, care pustiau acele ținuturi în 874-875.

Moaștele lui au fost foarte cinstite la Inverey (azi St Monans, în Fife), locul morții lui. Din ele s-⁠au arătat multe minuni. Regele David al II-⁠lea al Scoției, care singur a simțit mijlocirea lui puternică înaintea lui Dumnezeu și și-⁠a tămăduit rănile de război prin rugăciunile sfântului, i-⁠a refăcut din piatră biserica de la Inverey, între 1329 și 1371, dându-⁠i un aspect măreț, și a întemeiat pentru slujba ei un colegiu de canonici. Alt izvor spune că Monan era așezat în mănăstirea de la Pittenweem, de unde s-⁠a retras într-⁠o mică peșteră lângă locul bisericii de azi.

Alban Butler urmează Breviarul din Aberdeen: îl face tovarăș al lui Adrian și supraviețuitor al atacului vikingilor din 874, ucis la Inverey. Alte relatări îl arată mucenicit împreună cu Adrian, în mai. William Forbes Skene respinge povestirea din Breviar și crede că Monan nu este altul decât Moinenn, episcopul Clonfertului. Din pricina pustiirii făcute de danezul Thorgest, mulți clerici scoțieni din Irlanda au plecat să afle adăpost la Kenneth MacAlpin, aducând cu ei moaștele lui Monan. Skene mai observă că amândoi au aceeași zi de pomenire, 1 martie. A existat și o capelă a culdeilor închinată Sfântului Monan la Portmoak, înainte de mijlocul veacului al XI-⁠lea; numele vine de la Portul Sfântului Moak (alt nume al lui Monan), un port de pe lacul Leven.