Pafnutie de la Borovsk

Cuviosul Pafnutie de la Borovsk (în lume Parfenie) a fost egumen și întemeietorul mănăstirii de bărbați Nașterea Maicii Domnului de la Borovsk, născut în 1394 și mort la 1 mai 1477 (izvorul sârbesc dă 1478, la 94 de ani). A fost canonizat de Sinodul de la Makariev în 1547. Este pomenit la 1 mai după calendarul vechi.

S-⁠a născut în satul Kudinovo, ținutul Borovsk, nepot al bascacului tătar Martin, trecut la Ortodoxie. Părinții lui, Ioan și Fotinia, erau oameni cucernici. În 1414 a primit tunderea în monahism cu numele Pafnutie la mănăstirea Acoperământului Maicii Domnului de la Vîsoko și a stat apoi în ascultare la Nichita de la Serpuhov, ucenic al Cuviosului Serghie de la Radonej. Când starețul mănăstirii a murit, frații l-⁠au ales egumen, iar Sfântul Fotie, mitropolitul Kievului, l-⁠a hirotonit preot. Treizeci de ani a petrecut în mănăstirea Acoperământului, ca egumen și bătrân duhovnic. La 51 de ani s-⁠a îmbolnăvit greu, a lăsat egumenia și a primit marea schimă. Izvorul sârbesc spune că a rămas fecior și nevoitor și că tradiția îl pomenește ca mare făcător de minuni și văzător cu duhul.

În 1444, Pafnutie a întemeiat o mănăstire lângă Borovsk, la vărsarea râului Isterma în Protva, și a zidit o biserică nouă de piatră în locul celei de lemn, în cinstea Nașterii Maicii Domnului. La zugrăvirea ei a luat parte cel mai bun zugrav de icoane al timpului, Dionisie, și ajutoarele lui. Nevoința monahală a lui Pafnutie a ținut mai bine de 63 de ani. Despre viața lui s-⁠au păstrat două scrieri, alcătuite de ucenicii lui: „Viața Cuviosului Pafnutie de la Borovsk” de Vasian (Sanin), episcopul Rostovului, și „Povestirea despre sfârșitul Cuviosului Pafnutie de la Borovsk” de bătrânul Inochentie. Mai târziu a fost învățător și îndrumător al unei alte personalități bisericești cunoscute, Iosif de la Volokolamsk. Maxim Grecul, susținătorul mișcării monahale rivale, a nepăstuirii, l-⁠a criticat pe Pafnutie pentru că „a dat pâine oamenilor... și a luat dobândă pe bani, și a ținut oameni și slugi, și a judecat, și a bătut cu biciul”. La 13 octombrie 2016, în Borovsk, aproape de biserica Acoperământului Maicii Domnului de la Vîsoko, i s-⁠a ridicat un monument de bronz.