Petru din Murom

Binecredinciosul cneaz Petru de Murom (monahul David, mort la Paștile din 1227 sau 1228) este cinstit ca soțul Sfintei Fevronia (Eufrosinia) și, împreună cu ea, ca ocrotitor al căsniciei. Fișa noastră îl pomenește ca cneaz al Murom-⁠ului între 1203 și 1228, fiu al lui Iuri Vladimirovici. Izvorul rus arată că identificarea cneazului istoric David Iurievici cu sfântul Petru este doar o ipoteză. Pomenirea lui, după calendarul nostru, este la 25 iunie și la 8 iulie (stil vechi).

Cneazul istoric

David Iurievici (mort în 1227 sau 1228) a fost cneaz al Murom-⁠ului, între 1203 sau 1205 și 1228, fiul cneazului Iuri Vladimirovici și nepot al lui Vladimir Sviatoslavici, întâiul mare cneaz al Reazanului. A urcat pe tron după moartea fratelui mai mare, Vladimir Iurievici (după Viață, după moartea fratelui Pavel). A fost în toate marile expediții ale vremii de partea marelui cneaz de Vladimir, Vsevolod Cuibul-⁠Mare, apoi a fiului său Iuri: în 1207 la Pronsk, unde Vsevolod i-⁠a dat apoi orașul, dar în 1208 a fost izgonit de Oleg și frații lui; în 1213 în expediția împotriva Rostovului; în 1216 oastea din Murom a luat parte la lupta de la Lipița de partea marelui cneaz Iuri; în 1220 și-⁠a trimis fiul Sviatoslav într-⁠o expediție împotriva bulgarilor de pe Volga.

Letopisețul Lavrentie spune că de Paști, în 1227 sau 1228, au murit în același timp cneazul David, tuns în marea schimă, cu nume nepomenit, și fiul său mai mic, Sviatoslav. Letopisețul nu spune nimic despre tunderea și moartea soției cneazului, dar tradiția bisericească le leagă de sfârșitul vieții cneazului. Potrivit Cârmuirii bisericești, doar tunderea în același timp a ambilor soți putea fi privită cu îngăduință ca motiv de desfacere a căsătoriei. Moartea lor a căzut în timpul slujirii la Murom a episcopului Eufrosin Sviatogorețul (1225-1239), care a săvârșit, se pare, tunderea și îngroparea lor creștinească.

Cinstirea

În 1547, din inițiativa mitropolitului Macarie, la Sinodul de la Moscova s-⁠a făcut canonizarea cneazului și a soției lui ca sfinți cinstiți local, iar călugărul Ermolai-⁠Erasm a alcătuit din povestirile populare muromene Viața lor. Expedițiile de la Kazan și șederea țarului Ivan cel Groaznic la Murom în vara lui 1552, care s-⁠a închinat „rudelor sale”, au dus la începutul cinstirii în toată Biserica. Zidirea de către țar, din 1555, a unei catedrale de piatră a dus la aflarea moaștelor lor și la mutarea într-⁠un nou locaș. După închiderea catedralei Maicii Domnului din Murom, în 1934, rămășițele au fost duse la muzeul din Murom, de unde au fost întoarse Bisericii în 1989, în catedrala Bunei Vestiri; la 19 septembrie 1992 episcopul Evloghie (Smirnov) le-⁠a mutat în catedrala Sfintei Treimi a mănăstirii de maici, pe locul îngropării lor de la început, unde în secolele XI-⁠XIII se afla prima catedrală a Sfinților Boris și Gleb.

Familia

Frații lui au fost Vladimir (mort în 1205) și Iuri (mort în 1220 sau 1228). Soția, după ipoteză, Fevronia, în monahism Eufrosinia (după povestirea legendară, născută în satul Laskovo). Copii: fiica Evdochia, soția marelui cneaz de Vladimir Sviatoslav Vsevolodovici; fiii Iuri (ucis în 1237) și Sviatoslav (mort în 1227 sau 1228).