Petru Uspenski

Sfântul Sfințit Mucenic Petru Uspenski, protoiereu, a fost preot în ținutul Zaraisk, în eparhia Reazanului, și a murit în temniță la 23 ianuarie 1930, după ce fusese arestat pentru legăturile sale bisericești cu preoții din împrejurimi.

S-⁠a născut în 1863 în satul Menșie Mojari, ținutul Sapojok, gubernia Reazan, în familia preotului Nicolae Uspenski. A absolvit Seminarul din Reazan în 1884 și timp de zece ani a fost învățător în școlile satelor Iurakovo și Pankino. În 1894 a fost hirotonit preot la biserica Nașterea Maicii Domnului din satul Makovo, iar în 1903 a fost mutat la biserica cu același hram din Radușino, ținutul Zaraisk. A fost ridicat la rangul de protoiereu și în 1914 numit protopop (blagocin) al ținutului.

Prima dată a fost chemat la interogatoriu în octombrie 1925, în legătură cu cancelaria eparhială și cu arhiepiscopul Boris (Sokolov) al Reazanului, care trăia atunci lângă Moscova și își conducea eparhia prin circulare. Părintele Petru a răspuns, pe scurt, că o cancelarie de acest fel poate exista pe lângă episcop, că strângerea de ajutoare pentru nevoile arhiereului este îngăduită și că frățiile de surori înființate de arhiepiscop sunt un lucru bun.

La sfârșitul lui decembrie 1929, o carte poștală trimisă de un preot din ținutul Zaraisk a stârnit bănuiala lucrătorilor de la poștă și a ajuns la OGPU. În locuința preotului s-⁠au găsit multe scrisori bisericești, printre care și mesaje ale Patriarhului Tihon, ale arhiereului și ale protopopului însuși. Autoritățile le-⁠au socotit dovada unei organizații contrarevoluționare. Părintele Petru a fost arestat și închis în temnița din Kolomna. Despre circularele arhiepiscopului, deja adormit, a spus că a citit în consiliul parohial una despre educația morală a tinerilor în duh religios și că a transmis preoților una despre o bibliotecă bisericească cu cărți împotriva darwinismului și ateismului, care însă nu s-⁠a înființat din lipsă de mijloace.

În ianuarie 1930 s-⁠a îmbolnăvit de pneumonie în închisoare. La 15 ianuarie a fost dus într-⁠o stare gravă la un spital din oraș și a trecut la Domnul la 23 ianuarie 1930. A fost îngropat într-⁠un loc necunoscut.

Este pomenit la 23 ianuarie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 23 iunie în Soborul sfinților din Reazan și la 5 septembrie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.