Prohor din Georgia

Sfântul Cuvios Prohor din Georgia, urmaș al nobilei familii Șavteli, s-⁠a născut spre sfârșitul secolului al X-⁠lea și a crescut într-⁠o mănăstire. Ajuns bărbat, a fost hirotonit ieromonah și a trudit un an la Lavra Sfântului Sava din Ierusalim. Apoi, cu binecuvântarea duhovnicului său Eftimie Grdzeli, a început refacerea Mănăstirii georgiene a Sfintei Cruci de lângă Ierusalim.

După tradiție, în acel loc Lot, nepotul lui Avraam, ar fi sădit trei arbori, un chiparos, un pin și un cedru, care au crescut minunat într-⁠un singur copac mare. La zidirea Templului lui Solomon, copacul a fost tăiat, dar n-⁠a fost folosit, și se spune că din lemnul lui a fost făcută Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. În secolul al IV-⁠lea, pământul unde crescuse copacul i-⁠a fost dăruit sfântului rege Mirian, întâiul rege creștin al Georgiei, iar în secolul al V-⁠lea, în vremea regelui Vahtang Gorgasali, s-⁠a întemeiat acolo Mănăstirea Sfintei Cruci. Între secolele al VII-⁠lea și al IX-⁠lea a fost distrusă de mai multe ori.

În secolul al XI-⁠lea, regele Bagrat curopalatul i-⁠a dăruit părintelui Prohor mare parte din averea lui pentru refacerea mănăstirii. Prohor a împodobit-⁠o, a adunat optzeci de monahi și a așezat tipicul obștii după cel al Lavrei Sfântului Sava. După mulți ani de nevoință, la adânci bătrâneți, l-⁠a ales egumen pe ucenicul său Gheorghe, a plecat în pustie cu doi ucenici și, după puțină vreme, și-⁠a dat sufletul lui Dumnezeu. Potrivit cercetătorilor georgieni, s-⁠a născut între 985 și 990, a stat la Ierusalim între 1010 și 1015, a trudit la Lavra Sfântului Sava până în 1025 și a adormit în 1066, între vârstele de 76 și 81 de ani. Este pomenit la 12 februarie (stil nou; 25 februarie pe stil vechi).