Rioc

Sfântul Rioc (Rioc, Riok) este un sfânt breton din Armorica, sihastru și apoi monah la Landévennec, pe care îl pomenește singurul izvor, Viețile sfinților Bretaniei Armorice ale lui Albert le Grand. A trăit în secolul al VI-⁠lea ca fiu al seniorului Élorn, care stăpânea un castel pe malul râului Dourdon, lângă La Roche-⁠Maurice.

La doi ani, copilul ar fi fost scăpat din ghearele unui balaur de doi cavaleri veniți din insula Britania, Derrien și Néventer. Drept mulțumire, Élorn s-⁠a convertit cu soția și cu fiul și a ridicat biserica din Plounéventer. După moartea mamei, Riok s-⁠a retras lângă Camaret, unde a trăit patruzeci și unu de ani pe o stâncă din mare, hrănindu-⁠se cu ierburi și pești mici și purtând doar o rasă simplă. Sfântul Guénolé, egumenul de la Landévennec, l-⁠a chemat la mănăstirea lui, unde și-⁠a încheiat viața în mireasma sfințeniei. Se spune că ar fi fost proclamat sfânt în anul 633 de Sfântul Budoc, al treilea arhiepiscop de Dol. Numele lui se păstrează în Riec-⁠sur-⁠Bélon și în Lanriec, azi cartier al orașului Concarneau. Se prăznuiește la 12 februarie (stil nou, calendar occidental). Este un sfânt al Bisericii nedespărțite, cinstit local.