Silvestru

Sfântul Ierarh Silvestru a fost episcop al Romei în vremea împăratului Constantin cel Mare, între anii 314 și 335, și este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.

A păstorit Biserica Romei în anii în care creștinii au încetat să mai fie prigoniți, după edictul din Milano din 313. Papa Silvestru a trimis soli la sinodul din Arles (314) și doi preoți, Vitus și Vincențiu, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), care a condamnat erezia lui Arie și a alcătuit Crezul. Sub păstorirea lui, împăratul Constantin a ridicat la Roma biserici de seamă, între care catedrala Lateran și vechea bazilică Sfântul Petru. Tradiția occidentală, necunoscută Răsăritului, spune că el l-⁠ar fi botezat pe Constantin; după izvoarele răsăritene, împăratul a fost botezat în apropierea morții, de episcopul Eusebiu al Nicomidiei.

Silvestru s-⁠a mutat la Domnul la 31 decembrie 335 și a fost îngropat în catacomba Priscilei, pe via Salaria. Biserica Ortodoxă îl pomenește la 2 ianuarie, după calendarul nou, iar Biserica Romano-⁠Catolică la 31 decembrie.